Fantezii Erotice

în fata unor minuni, deseori amutesti, e ca si curm ti-ar lipsi cuvintele, ca si cum te
simti mic si neputincios, statut în nemiscarea mirarii ce parca vine dinauntru si te
bantuie precum o stație sumbra. Asa s-a intamplat cand te-am vazut prima data,
mai tintuit în mirare, tacut. prins in vraja (a...asa a inceput totul. Priveam o minune
si nu ma mai saturam privind-o. Si-am privit-o, si am privit-o pana ce minunea s-a
contopit cu finta mea si am devenit una, pana cand minunea în sine m-a privat de
indentitate, mi-a cucerit finta în cele mai mici amanunte.

Stateam impreuna si priveam la acelasi drum, un drum ce in aparenta se arata
luminos si infioritor ...-am considerat drumul iubiri noastre, I-am conturat în juruinte
si promisiuni, in gesturi pline de nevoie si daruire.

Cat de singur ma simt acum privind drumul inapoi, este asa cum l-am trasat, asa
cum l-am trait... dar plin de singuratate, lipsit de parfumul tau, de dulceata buzelor
ale, de albul Sanului tau, .... ma simt atat de singur.... asa ca astept, tu esti
undeva iar eu sunt la capat, acolo unde m-ai lasat, sunt aici, asa departe de acel
inceput, asa aproape de acei sfarsit. Mereu in acelasi loc, intotdeauna ia fel si
poate, pentru totdeauna.

Am început sa nu mai cred în dragoste, sa consider dragostea ca este doar un
compromis negociat intre durere si placere. Dragostea este posibila intre doua
finte perfecte, apartine doar divinitati, unde totul are sens, unde totul este
adevarat si idealist, unde perfectiunea este le ea acasa. Este o lege a naturii cred,
a creatiei. lubesti pe cineva iar obiectul dragostei tale nu exista, pasiunea nu-si
gaseste exteriorizarea, ramanand supusa trairilor interioare ce-o rastignesc clipa
de clipa în neputinte si visare. Nu exista iubiri reale, doar instinct, doar sex, doar
satisfactie, de acolo incep si acolo se opresc iubirie,... la care renuntam mai
repede decat am renunta la o fata de masa patata de vinul ametitor ce umple o
seara de neuitat. Suntem doar niste umbre ce alearga în sus si in jos, intre lumina
si intuneric, nu putem contura penrtu ca nu suntem conturati, nu putem simti
adevarata iubire pt ca nu avem cu ce sa o simtim, suntem doar niste sculpturi ale
propriilor nevoi, ale propriilor conceptii sau preconcepti, ...ne iaudam cu imaginea
noastra crezand ca adevarata valoare consta în unicitatea de a face ceva ce altii nu
pot sau nu stiu sa faca.... reusind prin chinuri si dureri, sau prin victorii si satisfactii,
sa dam o atta fata dragostei, care de fapt, nici nu exista!

Am numit-o alchimie, o combinare chimica intre doua tipuri de feromoni, am
numit-o mila si compasiune, am numit-o dor si tisteti, am numit-o satistacti si
faricire am inventata în loc 5-0 desconerimt