Fantezii Erotice

Probabil, atunci cand sunt singur, trist, suparat, pot gandi mai bine, pot accepta
stari, cuvinte, fapte, adevarate sau false, privindu-le din alte perspective, sub alte
forme, incercand sa gasesc raspunsuri si semnificatii atarnate intre inima mea si
mintea mea, intre iubirea mea si orgoliul meu, taine ascunse in suftetui meu,
interpretari ale starilor ca si cum mi-as face o analiza profunda a sentimentelor.
Poate este o forma de marturisire, de pocainta, sau poate este doar o alta bizara si
neinteleasa atitudine fata de ceea ce eu numesc realitate... nu stiu nici eu ce este,
de fapt, nici nu prea-mi pasa, nici de ce cred eu, nici de ce crezi tu.... important
este ca, prin asta eu imi deschid o carapace a inimi în care ma inchid dn ce în ce
mai des,

As putea sa povestesc despre mine pagini intregi, as putea spune ca ma simt
ranit, ca ceva din axioma increderii mele în mine si în tine s-a fisurat, dar ce rost ar
avea? ce as rezolva urcandu-ma de pe un pod al intrebarilor cauland cauze sau
motive, de fapt, cuiii pasa,..?? Important este ca, atunci cand frica ma stapaneste,
ma pierd si incerc sa fug distrugand totul în urma mea... ajung sa-tni doresc intenții
nenorocite ca si cum le-as putea tace acesibile si adevarate, ajung sa nu mai
recunosc nimic. nici in prezent nici in trecut, ca si cum viitorul ar începe intotdeauna
eri,

Doamne, ias nu am fost niciodata, însa acum simt ca nu mai gasesc motive sa lupt
cu mine, cu furtuna asta ce imi stapaneste sufletul... si ma gandesc, cui dracu ii
pasa de furtuna asta daca nici mie incepe sa nu-mi mai pese?

Am construit cu tine o capodopera, am sculptat statuia perfecta a iubirii fara limite,
ar acum privind-o, rupem bucatele din ea sie vindem iluziilor, ca si cum ne-am
dori sa se probuseasca, lasand un suport gol pe care tu sa-li scluptezi propria
statuie, separata de a mea, opusa ideii de NOI, de impreuna, de pana la capat
oriunde ar fi el si oricum ar fi el.

Nu am dreptul sa-ti contest adevarurie, si probabi! sunt blesternat, sunt sortit sa
invat sa merg inainte fara teama de a te pierde, insotit doar de dorinta de a te avea,
dar asta ar insemna sa fiu iresponsabil, sa nu-tni asum consecinte si totusi, cred ca
suntem responsabili pentru alegerile noastre, dincolo de iubire, dincolo de pasiune,
dincolo de dorinte.... ceva din noi, ceva din afara noastra, cineva anume sau toti
odata, ar trebuie sa ne arate ca iubirea inseamna spaima de a nu pierde, siguranta
ca nu poti trai iubind batut de vanturi mincinoase, trecatoare sau permanente, ca
nu poti pasi iubind fara acele nevoi intelectuale, psihice care se numesc emotile
momentului, de puterea certitudinii si plinatatea promisiunii... si mai presus de
orice, am nevoie de acea infima siguranta ca esti si vei ramane a mea pt vesnicie,
ca sufletul si inima ta imi apartin, ca trupul tau daruit mie este parte integranta din
al meu, si formeaza imparatia iubiri noastre.

Cred ca o parte din mine vrea sa-ti multumeasca pt ceea ce mi-ai daruit o alta sta
si-ți cerseste continuarea, una mai mare sau mai nica, ti cere adevarul, una intrun
colt undeva te rastigneste pt masca impusa vietii mele de minciuna ta,... o alta ma
biciuieste pt neputiniele si vinele mele si una aproape de ea iti cere iertare si
indurare, una de undeva de departe isi traieste amintiiie cu tine clipa de clipa,
doamne, am fiinta divizata si nu am puterea sa dau atentie tuturor acestor parti din
mine care uneori se contrazic, alteori fac coalili neasteptate...

Oare chiar avem nevoie de compromisuri, de sacrilicii sau doar ne lasam amagiti
de dreptul si libertatea de a alege uneori impotriva noastra si dorintelor noastre?

Ce este iubirea in sine daca o forma a intelegerii nu este? ce este iubirea daca o
forma a iertarii nu este? Dar, de iertare aveam nevoie acum? Ce se schimba daca
spun “iarta-ma” si primesc "iarta-ma"? Raman un fricos în fata chinurilor geloziei si
ma las învins de tremurul infigurat al incertitudini, .. oare, daca as fi banal si as trai
iubirea ca pe o povara, as mai fi un fricos? Nici daca as alege sa sufar, sa
scrasnesc. din dinti, sa-mi smulg parul si sa dorm cu ploapele mulate în lacrimi si tot
nu as sti sa pretuiesc o iubire fara certitudinea adevarului din ea... asa sunt eu, un
vesnic acelasisi mereu altul iar viata mi se scurge în contraziceri, nu cred in iubiri ce
rasar repede, palpaiesc o clipa si apoi pier, dispar pt todeuna, iubirile mele parca
ar fi niste visuri ce nu le ui nici dupa ce te-ai desteptat din sormn.

Oare adevarata iubire este doar pt cei umil, cei mandri nu pot iubi si fi iubit? ei nu
au inima? ei au numai defecte?

Da... sunt un cuceritor insa, am uitat sa-mi cuceresc mai intai iubirea, regatul din
care ini trag puterea si ei, regatul meu, acum m-a invins, m-a lasat singur ca si
cum singura solutie este sfarsitul,

Acum as vrea si eu sa fiu umil, tandru si iertator.... chiar daca nu stiu care este
calea, care este adevarata valoare a iubiri .I!

Te iubesc pt ca ma iubesti... nu este asta iubireat!! asta este un schimbi! doamne
Da, asta am facut eu si tu, ne-am negociat iubirea la masa daruirilor ca sio
intrecere de sentimente cerand dovezi, cerand semnificatii platind preturile
ofertelor frumos colorate si bine impodibite,

Te iubesc pt ca te iubesc si nimic mai mul te iubesc numai pt ca te iubesct. aici
incepe iubireat! atunci cand poli multumi din suflet ca iubesti... cand ai putea
spune, te-as iubi si daca ai fi cum eu nu vreau sa fi, te-as iubi si daca ai i altfel
decat esti,..1!

lubirea nu cere socoteli, nu scormoneste trecutul si nu cerceteaza prezentul,
ubirea traieste.... si viorul este nadejdea ei, este egoismul ei,.. speranta cea
nesperata, dorinta cea nedorita, sunt adevarata iubire,... sa primesti atunci cand nu
oferi si sa oferi atunci cand nu primesti, iata balsamul iubirii doamne... de ce ne-ai
ascuns toate astea?? cum a fost iubirea noastra fara ele? a fost oare iubire, sau
doar negociere si schimb care acum au devenit atat de istovitoare incat nimic nu ne
mai poate alinta setea si foamea de adevar si centitudine??

Nu stiu daca este bine sau rau ce fac acum, ca vorbesc cu tine ca si cum o fac cu
mine, dar stiu insa ca, daca m-ai pune sa aleg a fi aici Sau în alta parte, as alege cu
siguranta sa fiu în alta parte doar pt ca, mi-e teama de sfarsit, mi-e teama de un
vitor fara tine, mi-e teama de un maine dierit de ieri,..!

Alege-ma tu, alege-ma din gandurile si temerile mele, pt ca eu sunt invins de
propria-mi iubire si rica,..I

Doar cere-mi sa am incredere în tine si o sa arm.... doar cere-tmi sa uit si o sa uit,
doar cere-mi sa stau si o sa stau, chiar daca mi-am cladit un interes din a te
pedepsi si implicit a ma pedepsi pentru toate bucatie rupte din dragostea noastra,
de-alungul timpului nostru.

Nu pleca, te rog, pt ca nu vreau ca visul despre tine sa fle faima pierzaniei mele,
nu vreau sa incep a cunoaste drumul inainte, care oricum ajunge în acelasi loc
unde despartirea die tine m-ar trimite îi