DIALOGURI IN AFARA VAGINULUI...
... fara descriere... ar fi prea jalnic...
- Niste bandaj se poate? Am intrat în plin în usa inchisa si... imi curge sange. Din
nas... Macar asă pe sub usa ca sa nu umplu presuletul de sange. Sau macar
absorbante de noapte ceva.
- Se poate. O mana calda pe o compresa rece. Vrei?
- Cum as putea sa refuz asa ceva? Normal as zice... Vreau. Apoi as striga mai
are... VREAU... Apoi as uria în disperare. VREAAAUUUNI...t! >... Apoi m-as
face mic. Mic mic, atat de mic precum m-as simti în deznadejdea mea... Si as
implora.
- Te-as auzi. La inceput, m-as uita în jurul meu. De teama. Ca nu cumva sa nu fie
vorba de mine. Poate strigi pe altcineva... Mi-ar fi rusine sa gresesc. OF... D situatie
penibila din care nu sti cum as iesi. M-as baza, in toata Spaima aia, pe
elegantetea ta. Asa ca probabil si daca gresesc si strigi în alta parte... M-ai scoate
din incurcatura.
- Scumpa doamna, nobletea cuvintelor tale si faptul ca o asemenea lady mi se
adreseaza tocmai mie... Nu pot decat sa ma oblige.
- La ce poti fi tu obligat? La nimic
- Sa raspund cu tot ce am mai bun.
-.. Dar faci in asa fel incat sa para ca sunt cea mai minunata desi... of... Nu. Nu ar
țrebuii sa ii spun. Desi cred ca deja stii. Nu sunt minunata.
- Sa ofer ce pot mai bun. Sa incep sa fiu cu adevarat un gentleman... Sa nu mai
iu eu ala mic, care se rasfata de unul singur in coltul lui, uitat si nebagat în seama.
Si singur, plin de ura... Pentru toata lumea... Sa încep prin a ma ridica, a ma inclina
usor si a-i cuprinde mana... Intr-o sarutare... Sarutare muta, minunea mea.
- Ma intreb ce se ascunde in spatele acestor cuvinte ale tale. Dar acum stiu.
Ceva mai mult decat un rasfatat, decat un copilandru... Esti tu si felul tau de a fi... E
minunea pe care o are fiecare om, doar ca în mod diferit. Sarutarea ta muta ma
face_sa iubesc doar ce e minunat în oameni... Da-mi acea sarutare, asa cum numai
țu stii Si lasa -ma sa privesc in profunzimea gandurilor tale.
- ti sarut mana... Si aproape ca nu indraznesc sa imi lipesc buzele de asa
minunatie. inchid ochi... Usor iti ating pielea ca de matase. As respira, dar in
asemenea momente... ia ce bun?... Simt cum o caldura imi cuprinde tot trupul. Ma
umple... ma inunda... Ridic capul. Iti lipesc mana de zeita de mine. De pieptul
meu... O ador... Te privesc pierdut, te privesc in ochi.. Esti un vis? Sau esti
aieve?.
- Nu am simtit. Cand mi-ai lipit mana de trupul tau, eram deja pierduta... în ochii
ai.. în gandurile tale... Si in dorintele mele... M-am trezit acum. Sub palma mea
simteam bataia inimii tale... Zambesc. Realizez poziia in care nu as fi ajuns în mod
normal. Si ma intreb defapt, cum am reusit sa sparg gheata obisnuita a
caracterului meu... Hmm... Da. Doar tu esti cel vinovat. Vai... Din nou caut vinovati
pentru. sentimentele mele? Te privesc... Si - fara sa iti vorbesc - te implor... Sa ma
ajuti. Sa scap din capcana rautatilor mele.
- Da, sunt vinovat... Vinovat si eu de singuratatea mea... Si de cautarile mele de o
viata parca... Vinovat de nefericirea mea, de neputinta de a gasi acea persoana.
De neputinta de a vedea ce e mai bun în ceilati.. vinovat de a fi fost gata sa cale
peste cadavre în orbirea mea.
- Da, stu... Inteleg sivreau sa citesc asta in ochii tai. Dar cine sunt eu sa stiu? Si
sa pol... ceea ce tu insuti nu poli?
- Vinovat!... Eu si numai eu. vinovat sa fi deschis in sfarsit ochi. si sa fi intalnit
atata delicatete în aceam mana intinsa cu o compresa rece... Un vis.
O realitate.
Atata gingasie.
Atata dorinta inchisa.
O speranta... Atata bunatate... TU - Cata dezamagire... imprevizibila... De unde
bunatate? Crezi în iluzii... Nu sunt buna... Sunt rea! Sunt... nechibzuit... Si poate
vulgara... Atinge-ti buzele de locul unde era iluzia bunatati mele. Te va durea... Nu
e decat egoism. Sfidare a lumii acesteia... Nu stiu nici eu... Cine sunt, nu stiu
- Niciun om rau nu isi recunoaste rautatea. Nechibzuinta e în noi toti. Sa ma
doara... Si voi fi bucuros de asemenea durere. Bucuros sa o sint... Si sa o port în
mine oriunde. Peste tot pe unde ma vor purta pasii
- Cine esti?... Sau nul... Nu imi raspunde.
Fericit ca v-am intalnit, pe tine si aceasta durere... fericit ca te-am gasit. Fericit ca
am descoperit atata bunatate si atata noblete... Intr-o fiinta care credea ca a si uitat
aceste cuvinte... Nu mai stia parca nici sa se bucure... Dar de fapt stia... Si de fapt
doar refuza. Se refuza pe sine siesi. Se refuza celoriali... Si renega o lume
intreaga parca.
Uneori parca te-as cunoaste... Alteori... Parca nu esti tu
- Eu sunt acum doar un 'biet* fericit... Dar FERICIT as putea spune. Si te voi purta
n mine. lar caldura ta o voi purta in suflet. Si ma voi fi incalzit tot de la asa
minunatie.
- Lumina din ochii tai ajuta sa isi gaseasca drumul sufletul meu... Spre locul n care
ai asezat tu nobletea, sa stii ca de fapt ea e în tine. Tu... Esti acolo... Stiu ca te voi
gasi... de cate ori voi uita ca exista fericirea... Vino cu mine sa calatotim acolo unde
piciorul meu nu poate ajunge.
- Aici voi fi.. Si de cate ori vei vrea sa ma porti in a ta calatorie, voi fi fericit sa te
insotesc. lar atunci cand vei pleca... Atunci voi fi fericit sa privesc urmele pasilor
tai