Tu, Nimicul!
...Ridică fruntea. Fii bărbat, ce naiba! Nu mă face din nou de ruşine! Crezi că eşti în stare?...
De ce? De ce te laşi în fața sorții? De ce renunţi fară să fi luptat măcar puţin? De
ce atunci când Îţi apare o piedică în faţa ta tu dai înapoi sau o ocoleşti? De ce nu
eşti aşa cum îţi place să fi?
Eşti un om slab. Cedezi prea uşor. Orice greutate, cât de mică, te face să te simţi
fără folos, un nimic, praf în ochi Icrimoşi ai lumii. Nu îmi vine să cred că i repet
toate astea Ia infinit. Ți-o spun de atâtea ori şi totuşi tu... tu nu faci nimic să ţi revii
uita-te şi acum! Şi acum ai plecat capul. Şi acum ai ochii înlăcrimaţi. Nu şti să dai o
replică mai de Doamne ajută
Hahaha! Eşti patetic! Nu te uiţi măcar puţin la tine? Nu ţi-e ruşine de tine când te
uiţi în oglindă? Sau ai ajuns să o ocoleşti? Îţi face silă, nu-i aşa? Îţi face silă să te
priveşti şi să vezi chipul acela slab, obosit, stresat, ochii (4i mari şi plini de o durere
fără sens, o durere pe care tu însuţi o disprețuieşti.
Ştiu că te cunoşti bine! Ştiu că iţi cunoşti defectele! Ştiu că încontinuu [ţi repeți
"De mâine nu o să mai fiu aşa! ”. Ți-e greu, nu-i aşa? Ți-e greu să renunţ la
obiceiurile cu care te-ai îndobitocit
Mă întreb ce. se întâmplă oare cu tine. Cum ai devenit aşa? Când, în ce perioadă
a vieţii tale s-a produs accidentul care te-a facut omul de nimic care eşti
Te disprețuiesc! Te disprețuiesc pentru că mă ţi ascuns. Mă ţi ascuns pe mine,
partea puternică a personalităţii tale.
Ai putea să faci multe, dar tu nuuu. Preferi să stai închis în cochilia ta de mel.
Te-ai inconjurat de visuri pe care nici măcar nu şti să ţi le faci posibile realizări. Nici
nu mai ştiu de ce mă complic să iți spun toate astea. Poate din dorința de a te face
să te trezeşti. Dar mă uit la tine şi nu vad nici un rezultat:
At... Ai ridicat capul. Hahaha! Degeaba! Încă nu ai nimic de spus. Taci măle pentru
că şti că am dreptate. Mă uimeşte incredibila micime de care dai dovada. Mă mir că
mai eşti văzul. Mă mir că oamenii nu trec cu vederea peste tine de parcă ai fi
transparent, invizibil. Eşti inutil!
Te doare! Te mai doare încă? Nu faci nimic să infirmi tot ce am spus? Jignirile de
până acum nu au fost de ajuns?
Pâna unde crezi câ o să ajungi dacă continui aşa? Lumea este deja un iad pentru
ine. Este un iad pentru că tu ai făcut să fie aşa. Ţi-ai făcut alegerile şi eşti poate
cea mai singură persoană în viaţă
Da, faci şi lucruri bune. Dar le faci pentru alţi. De ce trebuie să îi pui pe alţi
inaintea ta? De ce crezi că alţi sunt mai importanţi decât tine? Te subestimezi! Eşti
un om bun, dar slab. Nici măcar nu îndrăzneşti să ridici ochii spre cer şi să îţi urti
durerea. E cu totul imposibil pentru tine să fi cu adevărat egoist, nu-i aşa? Toţi sunt
mai importanţi decât tine. Tu nu contezi!
Mă faci să mă simt prost pentru că sunt parte din tine.
Ridică-te omule! Ripostează! Ajută-te singur pentru că celorlalţi nu le pasă de tine.
Ştiu, ai auzit că țin la tine, dar nu e aşa, crede-măt Văd prin ochii tăi ce se petrece.
Cu toţii sunt supertiiali, te folosesc pentu că apoi să te arunce că pe o cârpă
folosită. Nu mă crezi? Hmm! Ulită-te mai atent. Studiază-le mimica fețelor,
comportamentul față de tine. Nu e decât linguşeala şi tu nu vrei să recunoşti asta.
Când mă gândesc că puteam să iau conducerea de mult şi nu am făcut asta.
Te-am lăsat pe tine pentru că am văzut acea scânteie de bunătate de care are
atâta nevoie lumea. Nu credeam câ o să te Iaşi copleșit de toate astea. Acum nu
mai pot face nimic fără acordul tău. i vine să crezi? Singurul asupra căruia poți să
comanzi eşti chiar tu însuţi. Şi sunt obligat să te ascult! Să rămân ascuns în tine, să
nu mă vadă nimeni.
0... dacă aş ieşi la suprafață! Dacă mi-ai da voie să mă arăt! Atunci ai vedea ce
inseamnă cu adevărat viața.
Gândeşte-te bine la asta! Uit4-te bine la tine acum. Trage aer în piept. Ridică
fruntea. Fii bărbat, ce naiba! Nu mă face din nou de ruşine!
Crezi că eşti în stare?
Crezi că mâine va fi mai bine?
Eşti în stare de mai mult decât ceea ce faci acum?
Vreau să văd! Sunt curios! Mă faci să zâmbesc de aerul tău fals de încredere.
Nu te lăsa copleşit, mâine va fi mai răul
Marcel 2003