← înapoi la listă

doar un sarut

autor: mister_fane30 ♂ • categoria: Fantezii si ganduri • 4961 citiri

e vorba doar de un sarut aici, asa ca...

Nu sunt omul care cauta raspunsuri, ma multumesc cu inteleapta mea alcatuire,
(plin de taisurile induicite de rotunjimile nebanuite, în parantezele inalte si acoladele
frante brusc ale creierului meu, si cu puterile-mi de mag, de a transforma irealul in
certitudini.

azi noapte am fost ia ea... si ne-am suiprins visele inlantuindu-se inaintea
noastra. Am acoperit oglinda cu cearshaful botil, sa nu-i mai vad groaza din ochi. A
ramas doar mana ce acoperea gura intr-un gest ancestral. Ne-am prabusit pe
covor, calcand în picioare clipele verzi ca o apa vie, si-am sint saruturile adanci,
ani trecuti în goana de cai salbatici. Ne-am simti! trupurile lipite de la buze pana ia
alpile goale, ma cufundam in atingerile ei fierbinti pana la gearnat, ii simteam
bratele fine iniantuindu-ma intr-un cerc de foc, si buzele arse de dorinta prin care
ma sorbea si o sorbeam.. ne-am sarutat mult infinitul exista prin gurile noastre,
care se patrundeau adanc pana la scancet, pana la sufocare. Parea o pierdere
dureroasa, clipa cand gurile noastre se desparteau, si nu stateau lipite, alcatuind un
ot perfect. Ne alungam trupurile inlantuite pe covor, pt. a ne regasi iar in fractiuni
de secunda. Ne-am dezmelicit doar cand am ajuns la marginea covorului, ea
zacea cu capul pe podea, aurul greu ai parului se risipea in valuri pe scanduriie
reci.

am mangaiat cu palma fierbinte gatul alb, ce prindea forma într-o inderatnicie
suprema impotriva întunericului în care ne zbateam.

apoi clipe netede, lac inghetat pe care aluneca totul fara sa lasa urma. Si iar
peretii camerei cu darele viselor ei scrijeite adanc, pana la tencuiala.

în noapte, umerii ei imi frig palmele, soaptele mele ii pariolesc fatza. Cu capul
plecat a jale, imi asculta vorbele, fara urma de zambet... stiu, linistea de amurg
mi-a fost spulberata pentru toldeauna, mi-am intiparit fiecare gest dintre noi
m-am aruncat in cele patru zari si m-am risipit ca sa ma adun la loc, in exploziile
tacute si fierbinti din mine.

apoi iar privirea ei pierduta in vitorul incert, populat de explozie mele solare,
risipite în cele patru vanturi

si sarutul care-mi aduce cercurile rosii din spatele pleoapelor, si-apoi soaptele
mele grele:
„nu te mai framanta, si nu-ti mai pune intrebari, traieste-ti clipa de bucurie,. de
ristete, lacrima si rasul... joaca-te pentru ca tu esti jocul *.

o muzica auzita cu ochii si vazuta cu urechile se strecoara sovaielhic pe sub usa
imaginara, alcatuita din cer si pamant, culoare si cuvinte, jocuri si ireal transformat
în cartitudini

Autentifică-te ca să trimiți monede autorului mister_fane30. Cu un cont îi poți scrie un mesaj, îl poți invita în chat, îi poți comanda o fantezie scrisă anume pentru tine și, dacă vrea la rândul lui, puteți duce discuția mai departe cum vă înțelegeți.