Doar o pagina,... a unei amintiri
Doar clipe pline de ganduri devenite amintiri!!
Uneori, te intrebi ce rost au unele traiti sau sentimente, unele intamplari sau
previziuni, cauti cu disperare sa traiesti aminti, numai de dragul de a nu le
pierde,... chiar daca nule intelegi sau nu poti sa le explici. Se intampla uneori sa fi
atat de uimit de cineva sau ceva, incat sa te intrebi care este rostul tau, de unde
incepi si unde te termini,
Ploua usor... masina mea ramasese undeva în spate, in parcarea pustie la acea
ora a dimineti, ma grabeam sa intru cat mai repede in scara institutiei care-mi
adaposteste biroul. in goana mea, umarul loveste ceva, cu disperarea unui fugitiv
din calea nepaserii imi întorc capul înstinctual... o Ea. o femeie ce-si aduna din
baitie triste ale diminetii, mici pachetele învelite in lucioase si colorate hartii de
cadouri. O punga rupta de plastic, era purtata de adierea vantului ce-ti amintea cat
de neputincios poli fi în fata miracolului ascuns în natura. Ma aplec cu graba, iar
vina ma impinge a spune un scurt tiertati-ma, va rog! n cateva secunde, mana
mea ridica ulimul cadou aruncat undeva departe, pe trotoarul plin de picaturi
cazande, parca prea din timp, toamna venise cu tristetea ei..! Ma întorc privind ia
Jocul unde, cu cateva secunde in urma, Ea statea ghermuita adundu-si miciie taine.
Nimeni, parca ploaia si vantul inghilisera acea finta fra chip. Am urcat în birou
strangand. micul pachete! intre degetele-mi ude. Toata ziua m-a chinuit imaginea lui,
asezata undeva pe birou, printre dosare si monitorul Pc-ului. A doua zi, pe acelasi
trotuar, tot eu, mergand agale spre birou, tineam pachetelul în mana ingandurat si
plin de intrebari.
-Ma scuzati D-le! o voce suava, blanda... imi rasuna in spate,.. ma intorc parca
elighidat la auzul ei. si,
in fata mea statea un inger, ochii negri, parul cazut peste umeri, culorile diminetii îi
dadea o stralucire de curcubeu,... uimirea m-a tintuit în fata ei, fara respiratie.
-Aveti n mana un pachetei, imi apartine...!
continua vocea ei ce-mi scalda sufletul în nemurire.
-Oooo Da,.. am în mana un... tremura vocea mea, ce, în multe alte situatii mai
imprevizibile statuse ferma si rece.
-Puteti sa mi-i inapoiati? si mana ei stanga, alba si catifelata îsi intinse degetele
spre mine,
Ochii în cazura in palma ei, desfacuta, fara o pata, de parca toata viata atinsese
numai lucruri fine,
O priveam plecand, parasit parca de curajul meu, ce intotdeuna mi-a stat alaturi
priveam distanta crescanda fara un gest, fara un tremur,. fara o tresarire,.I! Usa se
inchise în urma mea, o liniste deplina imi starnea curiozitatea, am stat la geam ore
in sir, privind toate trecatoarele alergand în sus si in jos de-a lungul strazii
agiumerale.. doar poate, va trece si ea, o voi vedea... trecand!
Tainicui Noroc, nu a intarziat sa apara.
Am trantit usă zgomotos în urma mea, rupandu-mi picioarele pe scarile scurte si
nici.. alergam fara un scop sau o cauza, în fata unui destin.
- Nu vreau sa te privesc iarasi plecand... rasuna vocea mea gataind si sacadata
de respiratia apasata.
Zambea, ma privea de parca, prezenta mea era ceva obisnuit,
-Nu te dor picioarele, .? mi-a soptit ea.
-Picioarele?? Nu, nu stiu de fapt, acum nu-mi simt nici capul, dar picioarele..??1
-Curios, toata ziua ai stat a fereastra,
-Asa am facut? ! -Da! te-am privit din cand în cand, dar... tu ma cautai pe trotuar
uitand sa privesti si in cladirea vecina,
“Poftim. P921tt
-Ce nu ai inteles??
-Nimict... spun eu intr-un tarziut
Mergeam... impreuna, fara sa-mi dau seama, fara o destinatie, fara timp sau
scop.
Negura serii ne-a prins pe strazi, departe de locul unde, in ziua aceea ploioasa
mi-am inceput un vis devenit reaitate. Parca ne cunosteam de cand lumea, parca
țraisem impreuna orice intamplare, orice destainuire, orice dorinta sau orice vis,
Bancile parcului, goale, ne tineau de urat, lumini preserate pe alei ne petreceau
umbrele... pasii noshi sfasiau linistea noptii abia incepute,
Cand buzele ni sau uni lumea parca s-a stins în jurul nostru, totul era aievea,.. o
cipa de rai traita fara limite... Mana imi aluneca pe sanii ei, bratele ei imi inconjora
gatul strangandu-ma cu feminitate,
-lubeste-ma aici, fa dragoste cu mine!! imi sopti la ureche
Cuvintele ei mi-au zdruncinat dorintele, mi-au oferit implinirea, mi-ai cerut curajul.
M-am asezat pe prima banca, am ridicat-o pe genunchi mei... incolocit în jurul
sarutului. patimas, am simlit cum mana ei imi scoate madularul si-i aseaza întrun loc
cald, umed si primitor... Am inchis ochii... asteptam acea svacnire care sa-mi ofere
ibertatea inchisa in splendoarea feminitati.. _S-a lasat pe spate, tinandu-se de
gatul meu, si cu o miscare mai mult fortată_s-a aruncat in mine, un geam scurt
urmat de un tipat m-a trezit la realitte,..H Faceam dragoste cu o necunoscuta,
intrun parc trezit doar de lumina stalpilor ce strajuiau aleile.. Nu dupa mult timp, am
ramas imbratisati si umezi de orgasmele noastre, eliberari parca sufletesti, scurgeri
ale dragostei eterne.
Mi-a soptit atunci, ceea ce si astazi im rasuna în minte.
-Astazi a inceput, astazi se si termina.
Ne-am _tinut de mana tacuti, tot drumul inapoi, am trecut impreuna trotuarul
cunoasterii noastre, pana in parcarea cu un singur loc ocupat, doar masina mea,..i!
“Ai spus ca nu vrei sa ma privesti iarasi plecand. sue-te n masina si pleaca,..1!
imi sopti ea
O lacrima mi-a iasat dara pe obraz,... privind oglinda retrovizoare,.. statea
nemiscata pe locul unde, cu cateva secunde în urma, masina mea dormea în
stentare.