Fantezii Erotice

Am fost de curând Ia o întâhhire cu nişte oameni pe care nici măcar nu îi
cunoşteam, decât din auzite. Erau nişte oameni famiişti, banati, care veniseră cu
copii şi consorți ia o cabană de ia munte.

Am mers acolo din curiozitate, chiar dacă mi se atrăsese atenţia în prealabil că nu
eram chiar binevenit. Mă aşteptam la o primire rece în cercul lor sau chiar la
excluderea totala. Oamenii de acest gen mi s-au părut mereu reduși, lipsiţi de bun
simţ şi onoare.

Conştientizam statutul. de persona non-grata într-un cerc pe care oricum îl
desconsideram dinainte. Ştiam din experiență că dacă te duci într-un anumit cerc
în care nu eşti dorit vei da senzaţia involuntar că le cerşeşti atenţia, eşti ca un fel de
cerşetor ia cheremul lor, ironic, ia cheremul unora mai reduşi. Noroc că am avut
inspirația de a mă prezenta în stare de ebrietate. În aşa fel îmi arătam şi eu
diprețul, mi se părea echitabil

Imi pare totuşi rău că nu îmi mai amintesc prea multe din prima seară când i-am
întâlnit, din cauza alcoolului. Venisem acolo pentru o femeie, vroiam să o cunosc
personal, căci o ştiam numai din auzite. Nu mică mi-a fost mirarea când am
văzut-o. Facea clatite şi, printre clătite, m-a onorat cu câteva vorbe. În fine, am
facut cunoştinţă. Nu era deloc ce mă aşteptam eu, adică un fel de actriță porno
supercerebrală, femeia femeilor şi bunătatea bunătăţilor. Era chiar opusul. Dar nu
conta. Esenţial e că nu reuşeam să-mi gasesc locul. Mi se parea că toată lumea se
zgâieşte urât şi ia un moment dat un dobitoc cu faţă de spate m-a invitat să ies. În
îne, am ieşit şi m-am dus lângă un alt individ care facea grătare lângă bucătăria
cabanei de munte. tam spus dezamagirea mea, că ce naşpa sunt femeile alea
atât de frumoase în virtual. A râs şi a plecat. Am plecat şi io să mânânc ia un
restaurant de mai jos. Eram după nişte beri şi căteva sticle de vin. Am mâncat o
ciorbă de burtă şi nişte peşte cu cartofi natur şi mi-am comandat o sticlă de vin
demiduice. De fapt, cartofii natur i-am dat inapoi şi am plecat cu sticla în mâna. Am
ajuns din nou în banala bucătărie de munte, m-am dus, cu sticla încă în mână
lângă gospodina clăttelor şi mi-am luat rămas bun, mergând ia culcare.

M-am trezit pe la ora 12 noaptea cred. Eram supermahinur şi m-am dus la baia de
lângă cameră unde am baut apă de ia chiuvetă. Faza asta s-a mai repetat de
câteva ori în decursul nopţii. Era o cameră frumoasă unde am înțeles că statuse nu
şti ce actriţă, după cum mi-a zis aia de la recepție, în acea staţiune de munte,
destul de populară în România. Aveam un pat mare, dublu, în care am adormit
îmbrăcat doar în boxeri, căci nu îmi adusesem nici un fel de bagaj în afară de
portofelul bine burduşit. Patul dublu era atăt de goi şi trist fără o femeie. Mă durea.
Ar fi fost frumos să am pe cineva, era atmosfera ideală pentru sex şi relaxare, în
pensiunea aceea retrasă. De câteva ori m-am ridicat din pat, m-am îmbracat şi am
eşit pe balcon să mai fumez. Mă uitam ia viscolul de afară. În cameră era super
cald şi bine. Nu am reuşit să adorm până dimineață, când am ajuns din nou în
bucătăria pensiunii, acelaşi loc de unde fusesem expulzat cu o seară inainte.

O creatură insipid fuma la colțul mesei iungi. Am întrebat-o dacă făcea parte din
grupul cu pricina şi a zis că da, după care am făcut cunoştinţa. Era destul de
neatrăgătoare şi molfăia în timp ce fuma şi îşi bea cafeluța. Noroc că în scurt timp
a apărut o ochelaristă cu o figură destui de banală din seara prededentă. Asta ia o
prima vedere, când m-am uitat mai bine, era drăguță şi puţin mai înaltă decât mine.

Mi-a cerut un foc şi am început să discutăm. Parea puțin cam pedanta. Genu ală
de bucureştean banal şi cu copil. Am observat că sud țigăriie ca şi mine şi deşi
băuse în ajun la greu- vreo zece beri şi nişte vin, îşi mai turna acum un pahar de
şampanie, deşi trebuia să conduca. Se. întindea din când ca să se trezească din
somn, semâna cu o pisică. Avea o talie subţire şi ținea elegant ţigara între degetele
delicate. Avea şi un copil, era lângă ea, o fetiţă blondă şi drăgalaşă pe care o
mângăia din când în când.

Între timp au apărut şi celelalte şi bărbaţi lor şi atmosfera s-a mai animat. Erau
urâte, fără excepție şi aveau aspectu âla de precupețe regătence, discutând tot
felu de banalităţi de parcă erau la piaţă.

Din când în când, ochelarista de lângă mine, cea care suda țigarile, se ridica să
meargă până în încâperea de alaturi, ca să-şi ia ceva de băut sau io ştiu. Nu
pierdeam ocazia să ma hoibez la curul ei mic, şi, când stătea pe scaun, ia bulanele
brate şi faine. Avea un pâr destul de lung şi drept care cădea frumos pe spinarea
bine arcuită, era vopsită roşcat şi avea o mutră caligrafică. ! se citea destul de mult
miserupism în gesturi, deşi îşi alinta cu dragoste copilul. La un moment dat, şi-a
dezveiit abdomenul câteva secunde, era pertect plat, frumos şi mat ca şi tenul ei
Alteori i se dezvelea zona lombară şi puteam admira tatuajul de deasupra feselor.
Am înțeles că era o fetiţă rea, din cauza tatuajului şi faptului că îi placea să bea
probabil la fel de mult ca şi mie. Începuse să-mi placă de ea. O găseam chiar
foarte atrăgătoare. Din cauza băuturi, am început să am tot felu de fime. Îmi
imaginam cum îi lingeam tatuajul, fesele şi sexul. O doream şi totuşi amestecat cu
un fel de admiraţie ciudată pentru modul cum îşi alinta copiul, poate pentru că nu
am fost niciodată un copil iubit. Din vorbele ei, se vedea că era o persoană destul
de rezervată şi înfeleaptă în societate, deşi din interior nu emana decât forță
Gesturile ei trâdau şi nerăbdare, se vedea că trebuia salistăcuta, stătea picior peste
picior, în nişte poziţi aproape imposibile.

Lumea a luat şi masa şi am fost invitat şi eu să servesc. Am mâncat vreo doi
crenvuşti. Dar în timpul discuțiior nu scoteam nici un cuvânt.

Mi s-a reproşat că sunt zmeu în virtual, dar acolo nu am scos decât două vorbe.
Nici nu aveam ce vorbe să scot în realitate, nu mi-au placut niciodată famiiştii
banal, iar cum în seara precedentă eram prea beat ca să îmi amintesc exact ce
am făcut, încercam să fiu cât mai rezervat ca cel puţin să îi cunosc mai bine.
Aceeaşi impresie de om obişnuit, ceva nu eu nu eram. Am fost considerat mereu o
persoană care nu se încadra în nici un fel de tipar, ceva ce disprețuia indivizii
diferiţi, tocmai pentru că şi ei diprețuiau Ia rândul lor în mod instinctiv, dar asta e
realitatea. indivizi din clase sau de mentalități diterite vor avea mereu animozităţi şi
antipatie pentru partea opusă. Pe de altă parte, eram şi puţin cam obosit după
vinurile de aseară ca să mă mai forțez să învrednicesc cu un cuvânt, mai ales că
dezamagirea era mare. Totuşi unii au fost mai înțelegători şi au aratat o anumită
amabiltate.

Deşi admiraţia era crescândă pentru felina roşcata şi fibrată, care mai era şi
mamică, la cei 30+ de ani ai ei, mi-am amintit că trebuia să plec. Atmosfera şi
vulgarii aia mă împiedicau oricum să dau curs unei fentezii atăt de tabu. O admiram
inisţit, într-o stare de cvasibeatitudine, imaginându-mi din nou cum îi dezmierdam
spatele tatuat şi sexul. Era frumos.

Trebuia să ajung acasă. Aveam şi o uşoară stare de paranoia de la băutura
ingurgitată. Luni trebuia să muncesc, din nou. Să uit de munte, relaş şi beție. MA
ot uitam la ceasul de pe peretele acelei bucătării de munte. La 12 fără câteva
minute, m-am ridicat, mi-am pus palton, fulerul, mănuşile şi căciula, le-am spus
sec că mi-a părut bine că i-am cunoscut şi am plecat.

Am ajuns în gară. Trebuia să fie o agiomeraţie de weekend, căci toată lumea se
ducea acasă, dar nu era aşa. Mi-am luat linişti biletul şi în scurt timp a venit trenul.
M-am urcat bucuros în tren şi am ajuns în compartimentul neobişnuit de cald. Pe
coridor şi prin compartiment se perindau ali turişti, persoane gri şi superbanale, în
contrast cu negrul vestimentaţie şi mentalitţii mele. Eram cu gândul la felina, ma
gândeam să scriu o fantezie cu ea, intitulată * Kitty Kat Rocks", mai ales că am o
mâţă acasă, pe care o hrănesc şi probabil că şi ea mă apreciază, cel puţin pentru
faptul că îi dau de mâncare. Eram puțin beat de imaginea ei şi din nou aveam fiime
cum mă strânge de gât şi imi infige un toc în piept, de data asta filmele erau legate
de forta ne care o emana acea persoana atât de sensibilă si totusi atât de dură