Fantezii Erotice

mi sa intamplat azi... eram Ia munca(m'am angajat in Montana: D), cand în bar a
intrat un barbat... miam ridicat ochii din revista pe care o citeam, Si înima mi sta
oprit pentru o clipa... gandul m'a dus departe, intro vara fierbinte de acum trei ani,
cand un copii nebun si rebel pleca de unui singur in Vama Veche.
în mod sigur aceea nu era ziua mea norocoasa... toate pareau sa mearga
impotriva mea... pana si vremea de afara ma ura, lovindu'ma cu un soare atat de
arzator ca imi simteam pielea linsa de facarie iadului... stateam de nebuna în fata
unui popas dinainte de Harsova, cu bagajul trantit in praf si cu cartonui pe care
scria cu marker negru Vama Veche in mana,

si pana si bietul carton parea toropit de plictiseala si aproape resemnare... toate
masinile care treceau erau piine, si, daca nu erau, erau sigur conduse de imbecii
care cerau o partida de sex- tninim -in schimbul favoni pe care imio faceau
ransportandu'ma la destinatie... dupa o serie de trei masini mai mult decat ful,
drumul ramasese pustiu... arm oftat a deznadejde, si m'am

asezat in fund pe parapetul de pe marginea drumului... nu aveam tigari, nu aveam
apa... nu aveam nimic... si era clar, daca o tineam tot asa, nici sanse Sa ajung în
Vama nu aveam... am auzit motorul unei masini in departare, si, cu un imens efort,
am ridicat inca odata cartonul... suiprinzator, masina a oprit. o skoda octavia,
modei vecti, stickerita cu sigla unei (foste) marci d bere(nu spun care, n'are rost sa
fac reclama: ))

mam ridicat si miam dus la geamul masinii fara sati iau bagajul, sigura fiind ca
din nou mi se va propune vreo perversiune “inteligenta” in schimbul drumului... n'a
fost asa... soferul mil spus calm ca nu poate sa ma duca pana in vama, dar ma
duce pana în cta si poate ma ajuta sa merg si mai departe. la replica mea ca nu am
nici un ban, doar a ras.

50.. miam luat geanta amarata si am urcat.

oh... paradisul. aer conditionat, racoare, confort, si chiar si o gura de cola rece.
numai tigari nu erau, in schimb scrumiera era plina de bomboaneţ pentru pustoaica
mea-mia explicat soferul, zambind), din care m'am autosenvit, cu un oftat de
satisfactie.

abea dupa ce m'am înistt si m'am facut comoda am inceput sa-mi studiez
"salvatorul" cu mai mare atentie. un barbat la vreo 30 de ani, departe de vreun
deal de frumusete, putin plinul. cu parul negru, cam lung, maini ingriite,
imbracaminte de foarte buna caltate(un costum safari de în bej)-sper sa nu
citeasca vreodata asta: D-, dar de

o detasare, o relaxare si un calm care miau cucerit instantaneu... n plus... omul
ala avea cel mai frumos zambet pe care Pam vazut vreodata.
pe drumul dintre Harsova si Palazu am ras si am glurnit tot timpul, si ma simteam
ot mai atrasa de el... din fericire odata ajunsi acolo a trebuit sa ne despartim, si eu
am plecat mai departe cu un "coleg * de'al iui-trockerul finmei"-cel care acum imi
este sot

ajunsa în Vama, am aflat de la acesta ca Crist-asa ii chema p soferul shodei-nuri
este coleg ci set, ca este casatorit si si adora sotia si fetita... atata paguba-miam
zis în gand-oricum n'am sa! mai vad.

n'a fost chiar asa... destinul ciudat a facut sa raman cu acest tip, si, implicit, mam
intalnit tot mai des cu Cristi.. de fiecare data cand îl vedeam simleam acel je ne
sais quoi... o caldura ciudata în abdomen... un ffor straniu... nu voiam sa recunosc
atractia.
iar ei se purta cu mine ca cu un copi, cu ingaduinta amuzata si cu aceeasi
detasare pe care iam admiratio si iam invidiatio de la început... nu credeam ca se
va intampla vreodata ceva între noi... mi se paea imposibil tinand cont de faptul ca
-deja-sotul meu ii era nu numai subaltern ci si prieten foarte bun, si, în afara de
asta, dragostea ce leto purta sotiei si ficei sale parea mai mare decat orice
entatie.

din nou destinul a fost capricios... el a plecat de ia firma aceea si sia deschis o
afacere proprie... cum sotia ii era din nou gravida, ma rugat sa lucrez pentru el
cateva luni, pana cand va gasi pe altcineva... am acceptat, desi ma gandeam cu
groaza ia timpul pe care il vom petrece singuri... stiam ca voi i tentata sa ii fac
avansuri, ca voi sfarsi prin a face o obsesie din persoana lui si ca pana ia urma va
rebui sa renunt ia locul de munca.

dar am zis.. wtf... poate merge si poate tocmai find mai mult langa el imi va iesi din
cap.

am lucrat un timp, totul a fost aproape în regula, pana intr'o seara cand, in timp ce
faceam Stocul, curentul a cazut si neam pomenit intrun intuneric mai adanc ca
moartea... miam speriat destui de tare, si cred ca am tipat. el a inceput sa rada de
spaima mea, si m'a imbratisat, probabil ca sa ma linisteasca... cred ca el ma
credea ca si copilui lui, desi diferenta de varsta nu era exagerat d mare(13 ani)... si
mai cred ca a avut un soc dandu'si seama ca nu sunt un copil deloc.

ca sunt o femeie, si inca una destul de bine facuta... fam auzit icnetul de
surprindere cand Pam imbratisat la randul meu si miam lipit sanii de pieptului
dupa un moment, buzele noastre s'au intalnit... tremurarm... sau poate tremuram
amandoi, prinsi intrun sarut ce nu parea ca se va mai starsi, si eu simteam ca'mi
pierd mintile în imbraisarea lui

neam oprit pentru o clipa... "esti prea mica”-imia soptit... am ras, dar în rasul meu
se ghicea destula amaraciune... stiam ca ar trebui sa ma opresc acolo, sa ma
muliumesc cu acel sarut, dar nu am putut... iam mangaiat trupul si 'am simti sexul
excitat sub tesatura pantalonilor... "nu cred ca sunt prea mica” iam raspuns,

am facut dragoste fara prea multe cuvinte si fara prea mul timp de gandire... pur
si simplu mia ridicat cu fundul pe birou, mia dat jos chiloti, si m'2 patruns... fam
incolacit mijlocul cu genunchii si fam tinut pentru o clipa adanc in mine, imbratisati,
respiranduii parfumul pieli, savurand fiecare clipa furata, stiind ca de a doua zi voi
evita sa i] mai va.

nu a fost o partida deosebita... era un amant poate banal... dar toata dorinta pe
care o simteam de atata timp m'a facut sa simt fiecare miscare a lui fiecare
geamat, fiecare respiratie de mii de ori mai intens... am terminat impreuna... ca un
facut, dupa ce ne'am imbracat, a venit si curentul

ne'am privit în ochi... în privirea niciunuia nu se vedea vreun gram de regret.
ne'am sarutat din nou, miam luat geanta, si am plecat.

a doua zi fam spus sotului meu ca ma simt foarte rau si nu mai pot merge la
munca... el ia telefonal ui Cristi, iar acesta ia spus ca nu este nici o problema... va
gasi alt ajutor.

am gasit mereu scuze, ba eu ba el, ca sa nu ne mai vedem, iar daca sotului meu i
sta parut ciudat nu a lasat sa se vad nimic.

acum, a trecut mai bine de un an de ia acei moment... aproape îl uitasem, dar.

azi a intrat în bar un barbat... miam ridicat ochii din revista pe care o citeam si
inima mi Sta oprit pentru o clipa... nu era Cristi. dar avea acelasi zambet, cel mai
frumos pe care fam vazut vreodata, si aceeasi privire care parea sa nu regrete
nimic... si amintiile m'au dus departe... la o aventura pe care nu pot s'o sterg din
inima si mintea mea