daniela... te iubesc
de-ar fi sa mor acum, in clipa asta, ce-ai face tu? ce-ai spune? ce-ai simti? caci n-ai fost cum am vrut in viata asta.. cum te-ai purta si cum ai mai minti?...
o cheama daniela si sta pe strada cu mine. intamplarea a facut sa se mute si în
clasa cu mine. suntem mici, avem doar 11 ani si obisnuim sa ne jucam impreuna,
mai ales badminton. e uimitor cum vine mereu la mine doar ca să jucam acest joc
de aiiel foarte misto.. norocul meu ca am palete de badminton si fluturas, ca altiel.
nush daca suna vreodata la poarta mea. nu ma baga în seama, e oarba si surda ia
privirile mele galese, pline de o dragoste pura cum n-am mai simtit nicicand. e
prietena cu toti, mai putin cu mine si nu inteleg de ce. e adevarat ca sunt o fre mai
aparte, ca sunt un pic în lumea mea, dar tot nu inteleg de ce pe dana o ia în brate,
o pupa pe obraz, iar pe mine nu m-a atins niciodata. a avut o singura data o
tentativa, dar dandu-si seama pe cine urma sa imbratiseze, s-a oprit... nu am
sarutat-o niciodata pe obraz, nu i-am atins niciodata mai mult de degetul mic de ia
o mana.. sunt permanent stresata în preajma ei, fac lucruri aiurea, nu mai judec
impede.. intr-o zi mergeam spre scoala impreuna cu alt coleg si a inceput sa spuna
oripilata parca, ca a visat ca statea in banca cu mine.. si a zambit. colegula
intrebat-o: pai si ce daca? nu vrei sa stai în banca cu o fata? si ea a zambit iar si a
spus: ba da, dar... si tacut. dar colegul intelegand-o, a completat: dar laura e mai
altfel, nu?... i am ajuns apoi a scoala, vorbisera ca si cand eu n-as fi fost acolo, ca
si cand n-as fi existat. dar am trecut si peste asta.. continuam sa fiu topita dupa ea.
timpul a trecut, am crescut fiecare în felui ei... a venit liceu, facultatea. daniela s-a
casatorit... are probabil si copil... stiu asta, o simt.. insa noaptea trecuta am
visat-o... am 25 de ani, n-am mai vazut-o de ani buni, dar noaptea trecuta am
visat-o... si azi, sunt convinsa c-o iubesc. si pentru ca nu tnai sunt asa stupida cum
eram, m-am hotarat s-o caut. nu stia nimic despre ea, decat ca lucreaza într-o
bancă.. si iata-ma mergand in toate bancile din bucuresti in cautarea ei... dupa zile
intregi de incercari zadarnice am gasit-o... ea nu m-a vazut, dar eu sunt convinsa ca
e ea. e blonda acum, si-a vopsit parul ei negru, frumos, care ma fascina candva.
mi-am luat inima-n dinti si m-am apropiat de ghiseu, chipurile sa-mi platesc
telefonul. mi-a luat factura fara sa ma priveasca, a scris toate datele si apoi mi-a
napoiat-o.. i-am multumit, privind-o insistent, si abia atunci si-a ridicat ochii spre
mine. ochii ei frumosi, negri, pe care nu-i mai vazusem de atata timp... ochii ei
frumosi, negri... în lacrimi. erau plini de lacrimi ochii aceia de vis.. si ma priveau cu
atata durere... am vrut sa spun ceva, dar ciwvintele pur si simplu nu vroiau sa iasa.
am ingaimat ceva totusi, m-am intors 3i am plecat.. eram stupefiata, socata, aveam
o stare de nedescris.. nestiind ce sa fac, am ramas acolo în fata bancii, sperand sa
asa cat mai repede. bineinteles ca a iesit dupa vreo 7 ore, dar a iesit pana la urma.
m-a vazut, s-a apropiat de mine, m-a luat de mana si mi-a spus: sa mergem sa
mancam ceva, ca mor de foame. am mers ia o pizzerie. fiind vara, am statia
ferasa. eu aceeasi mutulica dintotdeauna, desi in alte situatii sunt destul de
vorbareata.. dar în fata ei eram total pierduta. a mancat agale o pizza (se vedea
ca-ntradevar îi e foame) si apoi m-a privit in ochi. fe-ai schimbat de cand te-am
vazut ulima oara” mi-a spus. *5i tu ia fel” am ingaimat eu, inrosindu-ma ca de
obiceii. dupa care tacere.. o tacere de gheata, dar totodata placuta, ca si tacerea
care era intre noi cand veneam impreuna de la scoala, ea pe un trotuar, eu pe
celalalt privind ceru si fredonandu-mni incet <si pe cer sciipeste steaua mea, dar pe
pamant ma cheama dragostea>. cand ajungeam la partea cu ma cheama
dragostea, priveam spre ea.. *si ce-ai mai facut? * intreb eu, capatand putin curaj.
"sunt cu cineva acum, locuim impreuna, ne gandim sa avem un copil. * "frumos,
multa bafta” spun eu cu inima franta. "aura..." sopli ea incet. "da..? "tresarii eu.
"am vrut de multe ori sa te-ntalnesc, pentru ca au ramas multe lucruri nelamurite
intre noi” "da? da... si eu am vrut sa te-ntalnesc.. ” apoi din nou tacere. mi-am iuat
inima-n. dinti si am intrebat-o cu avant: "de ce aveai lacrimi in ochi mai devreme? *
M-a privit speriata: "a, ai observat? * "da. bineinteles, * "mi-am aminti ceva din
țrecut si lacrimile au venit pur si simplu... * Am inlemnit. Ea continua: te ceva de
demult, ceva ce credeam ca am dat uiarii, dar se pare ca nu este asa”. N-am
lasat-o sa continue. ceva din mine a tresarit si si-a spus ca din momentul asta s-a
terminat cu lasitatea: "daniela, e un moliv pentru care am venit sa te caut. nu a fost
o intamplare. * "Mi-am închipuit. * "Tu... ai fost prima mea iubire”. Dupa ce am
spus asta, am lasat privirea injos, pregatita sa-mi primesc sentinta. asteptam sa
se ridice, sa imi vorbeasca urat, sa îna loveasca chiar si apoi sa plece fara sa o mai
vad niciodata... dar in loc de asia, aud o soapta ca un vis si brusc inima mea incepe
sa zburde: *si tu a mea... " Am vrut sa-mi dau palme atunci sa ma trezesc din visul
n care probabil ca eram, pentru că altfel nu intelegeam ceea ce auzisem. dar de
data asta nu fusese rodul imaginatiei mele, nu fusesera cuvinte spuse de ea în
visul meu, de data asta era realitate... realitate.
Si lacrimile au inceput sa-i curga pe obraji in valuri.. hai sa mergem in alta parte”
mi-a soptit suspinand. Am urmat-o intr-un parc din apropiere, ne-am asezat pe o
banca si am privit in departare. "de ce nu mi-ai spus niciodata nimic? * am
intrebat-o cu voce joasa. 'pentru ca mi-a fost teama... cum puteam sa-ti spun
atunci asa ceva, cand nici eu nu stiam bine despre ce e vorba? * "dar trebuia sa-mi
spui! * i-am zis eu cu repros. "daca-mi spuneai, lucrurile ar fi stat altfel, n-as fi avut
viata pe care am avut-o, n-as fi suferit atat. atatia ani de zile în care m-am simtit ca
un nimeni crezand ca ma dispretuiesti..* Asteptam un raspuns, o scuza, dar in loc
de asta, Daniela isi lasa fatza în palme si ramase asa... Eram sensibila mai ales
cand vedeam o femeie suferind, asa ca mi-am inmuiat vocea cat am putut si -am
spus: 'Hai lasa acum, ce-a fost a fost. nu mai conteaza. * Am iuat-o pe dupa
umeri si am strans-o usor spre mine. Trezita parca dintr-un vis, si-a pus capul pe
pieptul meu si a inceput sa planga. Am lasat-o sa se descarce o vreme, pana cand
si-a revenit. "Te duc acasa? "i-am spus incercand sa zambesc ca sa vada ca totul
e bine. 'Nu. nu acasa. Laura. vreau sa petrec noaptea asta cu tine.” La auzul
acestor cuvinte, i-am luat ceputzul în palme si i-am sarutat ochii. "Dar promit ca nu
mai plangi? * A zambit pentru prima data asa cum o facea candva: "Daca sunt cu
ine nu am motive sa mai plang. * Am plecat agale spre un hotel. Bineinteles ca a
piatit ea spre rusinea mea, pentru ca eu sunt leftera din nastere, dar i-am promis
solemn ca data vitoare (si Doamne, cat imi doream sa fie o data vitoare.. ) sa
platesc eu negresit. Ajunse în camera am stat un pic de vorba, mi-a explicat ca n-a
putut sa-mi spuna nimic de tearna, de rusine, din necunostintă de cauza pentru ca
era doar un copil. si am inteles-o perfect. la urma urmei si eu trecusem prin
aceeasi situatie. Ca mi-as fi dorit ca in ciuda faptului ca nu a putut sa-mi spuna,
macar sa o arate... e partea a doua. Nu i-am mai reprosat nimic, i-am zis ca ce a
fost a fost si ca ar fi bine sa traim clipa. Lucru pe care l-am si facut... Era un vis
implinit s-o am pe Daniela în fatza mea dupa atat de mult timp. pe langa
sentimentele care nu vor muri niciodata, timpul a transformat-o intr-o femele
extrem de frumoasa, care m-ar fi atras si daca n-as(fi cunoscut-o de mica. S-a
asezat pe pat, s-a facut comoda si apoi a intins mainile spre mine, ca un copilas
ce-si cheama mama sai ia in brate. n-am ezitat si m-am dus la ea. am
imbratisat-o cu sete si am serutat-o pe buze... 'Ce buze moi ai... si dulci” i-am soptit.
în loc sa-mi raspunda, s-a adancit si mai mult în sarut, taindu-mi respiratia... au
urmat clipe magice, piine de saruturi si imbratisari cum nu mai avusesem parte în
viata mea.. am dezbracat-o apoi incet, sarutand fiecare milimetru din trupul ei de
fameie si-a desfacut picioarele si m-a primit în interiorul intai ei (va urma)