poveste...
inca te-astept dulce minune... inca mai cred in viata mea... inca mai caut in nestire un suflet cald sa ma aline...
E o poveste fara seaman, fara-nceput, fara final
E despre-un om ce nu traieste decat pentru un ideal
Insa e! sufera cumplit caci ce gaseste nu-i real
Si-a obosit de-o lume-n care totul e superticial.
Priveste trist cum telui sau devine de neimplinit
E prea departe clipa-n care spre cerui sfant el a privit
Și si-a jurat ca visul lui de nimeni nu va fi umbrit.
Insa acum se simte-nvins si lupta grea l-a obosit.
Nu mai viseaza; doar priveste pierdut spre zarea-ndepartata
nina lui care Zburda, acum e-o mare-nsangerata.
Ochii înoata-n intuneric, caci stie acum ca niciodata
Nu va ajunge la iubirea la care a visat odata.
Trupul lui e paralizat, iar viata sa a amortit
Nici suferinta n-o mai simte, în mintea lui nu e nimic.
Vede c-a daruit prea mult si inapoi n-a mai primit
Decat o inima zdrobita si-un suflet mult prea des ranit
Pe malul apei sta pierdut si sens vietii nu mai gaseste
Si cerul plange pentru el...si marea i! compatimeste
Vrea doar sa se termine totul, nici pe el nu se mai iubeste
Caci este mort acum...dar totusi, trupul sau inca mai traieste.
Lui nu i-a fost usor sa treaca prin lumea asta pamanteasca
fa trebuit muta vointa ca sa invete sa iubeasca
Și si-a dorit cu disperare o viata-a ul...pura, cereasca.
Dar cei din jur nu au facut decat sa-l minta. ser urasca.
Ar vrea sa moara, dar nu poate caci stie ca ar i pacat
Doar Dumnezeu il tine-n viata si numai e! nu l-a lasat
Sa-si piarda singura speranta, ultimul vis adevarat.
Caci locul lui este în cer acolo unde a visat