DACA...
Ţie frumoasă domnişoară brunetă care m-ai facut să visez... dacă totul ar fi simplu ca un clipit din ochi... viaţa ar fi cu atât mai plină de minuni.
„Dacă totul ar fi simplu ca un clipit din ochi... viața ar fi cu atât mai plina de minuni
4
Gândul îmi zbura aiurea în timp ce goneam, cu mâinile strângând volanul, spre
Bucureşti pe strada atât de liberă de parcă toată lumea fugise spre mare. L 4sasem
vântul să mă învăluie nebun şi cald... aproape că pişca obraji cu fierbințeala lui,
însă atât de plăcut. Îmi venea sa uit că trebuie să fiu atent la drum şi să închid ochii,
să apăs pe acceleraţie şi să uit de toate. Treptat pleoapele îmi coborau leneşe şi
imaginea drumului drept se pierdea uşor, linia albă continuă persista pe retină o
clipă şi apoi dusă şi ea, piciorul apasă pedala şi zbor.
- Hei, ciudatule... trezeşte-te!
Ochii mi se deschid brusc şi zăresc femeia de langă mine. Uitasem complet de
Cristina, absorbit de ideile mele. Părul negrul cu itizări albastrui i futura sub o
eşartă care încerca să stăpânească vântul, însă fără prea mare efect.
- uită-te mai bine Ia drum şi lasă privitul!
Dar nu mă puteam abține, nu îmi venea să cred că uitasem de ea... fusese prima
noastră întâlnire şi mă rugase să o conduc acasă. Nici nu avusesem timp să o
admir mai bine. li ştiam Ghipul cu ochi minunaţi şi trupul din poze şi din imaginile
oferite cu largheţe de camera web ce lenevea pe biroul ei, însă realitatea mă
surprinsese cu mult mai plăcut. Şi acum uitasem de ea... cum naiba se întâmplase
asta? Părul i futura minunat, conduceam concentrat fără să mă pot însă abţine să
i mai sorb chipul din profi.
Fruntea uşor bronzată pur şi simplu mă atrăgea, Ia fel şi contrastul cu roşeața
uşoară a buzelor pe care mi-aş fi dorit să le sărut chiar în clipa aceea. Stătea puţin
incruntată, cred gândindu-se la ce inconştient are lângă ea. Îmi era teamă că la
primul motel îmi va cere să opresc şi să o las acolo
O voiam zâmbind, zâmbind aşa cum îmi zâmbise în cele căteva ore în care ne
pierdusem pe străduțele vechi ale Braşovului. O voiam în braţe sărutând-o, şi
piciorul meu se ridică de pe pedală treptat, viteza scăzu sub 100 apoi sub 80, o
aplecare a mea şi un sărut... scurt... câteva fracțiuni de timp şi apoi iar concentrat
a drum.
O vad încă nedumerit, neştind dacă să se supere sau să mă certe, prinzând
eşarta chiar în ultima clipă şi rămânând imobilă din nou, arătându-mi cu dispreţ
profilul. Cristina mă înnebunea pur şi simplu... aşa tăcută şi statică, fără nici un
gest care să îi dezvăluie gândurile, de parcă îşi calcula răzbunarea.
„Aerul cald şi zumzetul vântului imi îndepărtară gândul de la a o privi. Îmi
aminteam clipele acelei după-amieze. Venirea ei, întâlnirea, imaginea plăcută de a
o vedea real, de ao simţi. bluziţa cu bretea zburdalnică, ce se încăpățăna să îmi
arate pielea catifelată a unui umăr din care aş fi muşcat cu sete, dacă nu ştiam că
trebuie să mă comport ca un bărbat bine-crescut. Exista mereu tentația de a
depăşi bariera, de a încerca, fie chiar şi cu riscul de a o îndepărta total, de a ma
apropia nepermis de mult încât să îi pot simţi parfumul şi să cred că am curajul
necesar de a o săruta şi totuşi curajul nu a venit atunci
Eram intrigat de faptul că o doream atăt şi totuşi doream să ii respect dorința de a
fi o simplă întâhire, Întâlnire pe care o aşteptasem cu atâta nerăbdare. O aveam,
dar nu puteam decăt să admir. /
Am revenit la drum trezit de o senzaţie ciudată şi totuşi plăcută. Mâna Cristinei se
odihnea peste mâna mea şi căldura ei mă încânta. Atingerea degetelor ei, unghie
ne care luceau uşor, totul mă fermeca în clipele în care coboram privirea.
Ridicând pentru o clipă mâna pentru a regia oglinda retrovizoare, am constatat că
locul de pe schimbatorul de viteze nu îmi mai aparținea. Am apăsat cu palma
deschizând-o deasupra mâinii ei şi degetele ni s-au împletit. Mă jucam aşa
apăsând uşor exagerat de fiecare dată când schimbam viteza, o priveam şi
simțeam câ s-ar fi desprins dacă i-aş fi dat voie şi atunci am oprit gestul oarecum
brutal, ridicându-i mâna a buze şi sărutand-o.
Am lăsat-o să coboare molatec şi a ales să se odihnească pe stofa pantalonului
meu, urcând dinspre genunchi spre coapsa dreaptă. Nu mă aşteptasem la acest
gest, la felul în care continua să stea imobilă, privindu-mă din profi şi totuşi lăsând
degetele să atingă materialul şi să îmi tulbure simţurile.
Voiam mai mult şi totuşi nu voiam să stric momentul grăbind-o. Simţeam că
senzaţia de excitare avută aproape toată după-amiaza revenea grăbit. Pantalonul
începea să strângă şi penisul meu să crească, să aştepte degetele cu unghii lungi,
să aştepte atingerea mâinii care lenevea statică.
Fără să vreau urcam peste 100 parcă îndemnând mâna să urce şi ea. Concentrat
a drum, am simţit numai aerul uşor mai rece pătrunzând prin şițul deschis... cu
aceeaşi rapiditate cu care o sârutasem eu, se răzbunase pe mine, lăsându-mi
organul să se zbată fără folos vrând să se elibereze. Întorc privire şi o văd zâmbind
ştregăreşte, uşor ruginată
- Ai grijă la drum! Aceasta e fantezia mea, dacă opreşti mă voi opri şi eu
Îmi doream prea mult, totul era ca o bombă cu ceas, reglată la viteza maşinii, dacă
opream pierdeam totul, dacă accelerarm, nu puteam trăi decât cu senzaţile pe care
e va simţi penisul meu. Eram prins... o dulce răzbunare din care nu avea să iasă
fericită decăt bucata de carne care creştea pofticioasă. Voiam să privesc dar
trebuia să fiu atent, luptându-mă cu mine, am lăsat-o să câştige... am concentrat
privirea pe linia albă şi restul era al Cristinei
Mâna urca desfăcând şi eliberând, aerul cald şi atingerea degetelor ei mă fâcură
să oflez. Era o senzaţie minunată. Nu remarcam decăt puţinele tiruri care veneau
din sens opus şi semnalizau cu farurile parcă arâtându-tmi ce norocos sunt. Însă
pentru mine exista doar drumul... ochii meu stăteau fixaţi aproape Iăcrimând, însă
nu îmi păsa.
Buzele mi-au atins capul şi brusc acul vitezometrului indica 140, corpul meu
devenise doar o continuare a penisului erect pe care gura ei îl atingea lent şi uşor.
Nu ştiam dacă voi putea continua aşa. Mă rugam să Îşi schimbe planul şi să ma
lase să opresc. Degeaba... Cum simțea o ezitare din partea mea, Cristina atingea
cu vârtul limbii şi piciorul meu rspundeau instinctiv apăsând cu putere. Auzeam
motorul turând, oscilând între viteze în timp ce ea îmi cuprindea tot capul umed şi
roşiatic între buze. Voiam să oprească, simțeam că aerul meu din plămâni zbura
comprimat de viteza cu care gonea maşina. O zăream aplecată pe sub mâna mea
şi gustându-mă iar şi iar. Nu mai puteam continua aşa, auzeam claxoane amuzate
ale tirurilor care treceau, simțeam mişcările degetelor ei în jos şi în sus şi cu ură pe
gestul pe care aveam să i fac... am încetinit treptat, apoi cu o frână bruscă ce o
făcu să imi cuprindă aproape tot penisul în gură, am oprit.
Nu îmi mai păsa de nimic. Cristina se opunea, însă nu îi ascultam protestele cu
care mă dojenea, cu el sculat, ieşind din pantaloni, am deschis portiera, am tras-o
după mine, oarecum sălbatic, cu ochii injectaţi de placere, de dorință. Am spriinit-o
de portiera care refuza să se mai închidă şi am început să-i desfac blugii. Nu ştiu
cum de m-am putut controla să nu trag de ei, cert e că i-au alunecat pe şolduri în
jos şi gura mea porni să-i sârute coapsele.
Mâinile ei încercau să mă tempereze, să mă îndeparteze fără succes. O
cuprinsesem cu brațele şi o dezbrăcam de ultima barieră în calea plăcerilor mele.
Aroma ei uşor purtată de vânt se insinuă în nările mele şi buzele o atinseră
pofticioase. Era minunat. Umedă, cu gustul ei uşor dulceag şi aromat mă ncânta.
Nu puteam să cred că era atât de excitată şi ea. Nu îi făsem nimic, un simplu sărut
smuls în goana maşinii şi atât.
O doream ca un nebun, i-am sârutat coapsa şi am ridicat-o încet, susținând-o.
Brațele ei mi-au înlânțuit gătul şi am pătruns-o. Scurt şi adânc. A țipat apăsând
unghiile pe spatele meu. Era a mea... a mea... o dorisem atât de mult şi acum era
a mea, pe marginea unui drum, în claxoanele tembele ale unor şoferi poate la fel
de înflerbântaţi ca mine... dar era a mea. Nu iimi mai păsa de nimic, o voiam, o
pătrundeam cu plăcere crescândă, fi căutam buzele şi vântul cald ne fura ultimul
strop de umezeala... dar nu îmi păsa. Eram acolo, doar eu şi ea, intrând şi ieşind
ar şi iar şi iar.
Cu fiecare mişcare plăcerea creştea în intensitate, asemeni vitezei, eram beat de
plăcere dar nu mă puteam opri. Poziţia era oarecum incomodă, hainele ne
stânjeneau... dar nu mai conta, nu aveam timp decât de această pură uniune
carnală, pe stradă cu adrenalina vitezei, cu adrenalina ce pompa cu fiecare bătaie
a inimii, cu flecare zvăcnire a sexului meu înghiţit de carnea fierbinte şi moale a
feminitaţii ei. Dispăruse teama de a fi priviţi teama de a fi prinşi şi amendaţi... nu
îmi păsa decât de plăcerea mea şi a ei. Voiam să o sint tremurând, încercând să
se elibereze, ştiind că plăcerea ne va cuprinde pe amândoi şi apoi nu va mai putea
face nimic.
Vitezometrul inimii mele pulsa dramatic... grăbit, de parcă nici respiraţia nu mai era
importantă... o penetram rapid, uitând de interdicii, de romantism... şi o simțeam
menţinând ritmul de parcă asta îşi dorise, de parcă mă voia dezianţuit asupra ei
încă o clipă, încă o mişcare, mâinile ei apăsând cu unghiile în cămaşa mea lipită de
corp aproape rânind carnea, o ultimă zvăcnire şi căldura copleşitoare a orgasmului
care lăsa lichidul l4ptos să țâşnească în ea, buzele pe care i e sărutam, uscate
însă atât de dulci şi de moi, claxoanele care începeau să se audă iar, eşaria ei
aproape desprinsă şi părul negru fluturând peste fruntea mea plină de broboane de
ranspiraţie... totul revenea la viteza normalului, deşi pentru o clipă fusesem mai
presus de toate, atinsesem viteza luminii, viteză tăcută şi abstractă... o fracțiune de
secundă în care zburaserm.
Cu hainele râvăşite, cu privirea pierdută pe linia albă continuă, conduceam furând
din priviri proflul Cristinei, uşor înroşit şi buzele hidratate din nou de lipgioss-ul
roşu
- Uita-te mai bine ia drum şi lasă privitul, ciudatule!... şi zâmbetul ei uşor
strea&resc parcă amintindu-mi de ceea ce tocmai se încheiase mă încânta iar.