Fantezii Erotice

Intr-adevar în primele luni convorbirile noastre au fost mai rare, mai scurte si foarte
impersonale. Dupa care au inceput sa devina tot mai lungi, reuseam sa vorbim din
nou si cate 2 ore pe zi, dar bineinteles ca despre orice altceva dar nu despre noi
Chiar daca au trecut 3, 5, 10 luni de cand 'ne-am despartit" - ghilimele sunt
necesare pentru ca teoretic nu am fost niciodata impreuna: )- nu am reusit sa mi-l
scot din minte, din ganduri, nu am reusit sa î incadrez la capitolul povesti încheiate,
colegi si atat! Ne-am mai intalnit de atunci de cateva ori, nu a mai fost nimic ciudat,
vietile noastre pareau totusi ca intrasera într-un fagas, sa-i spunem, normal. Am
fost multumita de mine insami ca am reusit sa-tmi opresc cateva porniri
"sinucigase" de ai propune sa ne comportam ca niste oameni maturi care stiu ce
vor de ia viata si sa ne satisfacem pur si simplu o dorinta fizica de a ne avea unul
pe celalalt, fara sentimente la mijloc, fara sa ne afecteze reiatile cu 'iumatatile
noastre”. Mi-am mai creat singura cateva scenarii irealiste de intalniri
intamplatoare, de telefoane inopinate cu propuneri indecente. Bineinteles ca
niciunul nu a devenit realitate si nu mi-au facut decat mai mult rau

Si... cand credeam ca asta e... atat a fost sa fie, am inceput o alta discutie
nterminabila Ia telefon despre ciienti, oferte, ce-am facut in ultimul week-end, nimic
neobisnuit pana cand, fara nici un preaviz, ma intreaba daca vreau sa ne intalnim
saptamana vitoare. Foarte natural, fara sa para iesit din context, parca am îi reluat
una din discuțiile de acum un an.

Ce-am raspuns? Inainte sa va zic poate ar trebui sa detaliez putin cateva aspecte.
Relatia noastra, pe langa partea fizica (care este, trebuie sa o recunosc,
extraordinara! ) a reusit sa ma schimbe foarte mult. Sa Spunem ca m-a maturizat,
m-a inrait, în Sensul bun ai cuvantului, m-a facut sa ma pretuiesc mai mult si sa
realizez ca eu sunt persoana cea tmai importanta din viata mea, m-a facut sa am
mult mai multa incredere în mine. Cariera mea a avut de castigat, relatia cu sotul
meu a avut de castigat, persoana mea a avut de castigat, fizic, emotional si din
orice alt punct de vedere. Ar putea sa sune egoist, dar să fim seriosi, cine nu este
egoist într-o oarecare masura?? si cine sune ca nu, minte.

Ca atare, raspunsul meu a fost da, dar in condiile stabilite de mine de data asta.
De ce? Pentru ca lucrul acesta mi-a dat o senzatie de imensa satistactie, dupa
loate noptile in care am plans dupa el, m-am bucurat ca eu am fost cea puternica,
ca ei a fost ce! slab, ca pot sal am din nou dar fara sa mai repet aceleasi greseli
M-am bucurat ca am fost în stare sa separ ceea ce imi face placere de ceea ce ma
raneste. Da, m-am bucurat ca am reusit sa separ dorinta de sentimente, ca pot sa
fac ceea ce e bine pentru mine. Si bine pentru mine este sa imi satisfac fantezia de
a-l avea din nou, de a-i lasa sa faca ce stie atat de bine cu corpul meu, si sa ma
ridic dimineata din pat si sa plec... Fara sa-mi para rau, fara sa astept nimic allceva
de la el

Am stabiit ca totul se va intampla Ia urmatoarea sedinta regionala. Daca cred ca
se va intamola? Sincer nu stiu Dar macar imi nat lasa imadinatia sa lucreze