Fantezii Erotice

parfumul ei se prelingea inspirat de nările mele şi totul îmi părea atât de
plăcut. Era minunat să o potprivi, să imi pot imbăta ochii cu ea sau mai bine
zis cu formele ei care se conturau În umbra camerei

Totul a inceput intr-o geroasă zi de iarnă. Tocmai mă gândisem să urc la
munte, aşa de nebun, de unul singur, voiam să mă pierd printre nămeţi, să las
gerul să îmi muşte obrajii şi apoi să fiu răstațat de focul cabanei unui bun
prieten care înfelegându-mi nebunia a binevoit să mi-o pună la dispoziție.

Trenul m-a lăsat în halta părăsită... puteam privi locul viran viscolit din plin,
şi puțin mai departe incepea pădurea şi urcuşul meu. Şuieratul locomotivei
Diese! nr-a trezit din reveria care mă cuprinsese, m-a făcut să îmi aranjez
ținuta ca pentru o luptă de câteva ore cu frigul şi apoi să pornesc hotărât pe
poteca de zăpadă ce lăsa să se mai vadă urmele adâncite ale unor paşi care
poate sărutaseră zăpada cu o zi înainte.

Era frig, un frig care era gata să pătrundă prin cea mai mică deschizătură a
hainelor şi să muşte cu ură râzând, dar mu imi păsa... peisajul mult prea
frumos de iarnă oferea toată satisfacția. Zăpada scârțâia sub paşii mei,
amirtinctu-mi de copilăria în care alergam prin zăpada sau mă întindeam în
ea ascultându-i şoaptele cristalelor.

Păşeam încercând să îi imprim acelui sunet scârțâit un ritm, aproape ca o
muzică a paşilor mei, o muzică a iernii şi mă amuzam de unul singur când nu
imi ieșeau paşii. Era plăcut, o singurătate plăcută, liniştea iernii, întreruptă
doar de rarele rafale de vânt şi de ritmul sacadat al paşilor mei. Eram singur,
doar eu şi iarna şi eram atât de încântat.

La un moment dat, apropiindu-mă de pădure, se putea auzi susurul infundat
al unui pârâu, m-am aplecat căutând apa şi mâna mea a rupt o bucata de
zăpadă plina de cristale de gheaţă, cristale modelate de trecerea rapidă a
apei... soarele obraznic le-a zărit brusc şi a plonjat cu razele hui făcându-le
să lucească asemeni unul curcubeu în miniatură. Le tot răsuceam admirânci
juorarea naturii şi fără să vreau apăsarea lor a crestat dungă subțire în
carnea degetului meu... frigul a pătruns brusc, o scurtă arsură şi picurii roşii
au murdărit cristalele pure. Am scuturat grăbit mâna şi o mică pată de sânge
colora zăpada fopind-o... contrastul era minunat. Ascunzând tăietura ca de
lamă fină în căldura mănuşii, am pornit să pătrund în pădure.

Liniştea devenea mai apăsătoare, frigul parcă era prea ocupat să se învârtă
printre copaci decât să mă urmeze pe mine şi parfumul de conifere mă făcea
să respir cu nesaţ, umplându-mi plămânii. Poteca amestecată cu ace de pin,
zăpadă, conuri şi pe alocuri cu rumeguş de la tăierile de arbori, urca lin în
pantă, formând pe alocuri mici serpentine care odată depăşite ascundeau
vederii drumul pe care îl urmasem să ajung până acolo,

Nu ştiam locul exact al cabanei, doar că nu aveam cum să o ratez... poteca
se oprea chiar inainte de pâlcul de brazi ce o ascundea. Am grăbit pasul
încercând să fac faţă frigului care totuşi se plictisise de alergat printre
copaci şi mă luase pe mine drept nouă jucărie.

Incă puțin, tot mai puțin şi deja puteam zări brazii stufoşi care blocau poteca
şi o făceau să se rupă brusc cotind spre stânga. Am pătruns printre ramurile
dese şi cabana cu aspectul ei rustic îşi arăta chipul mie, drumeț înfrigurat şi
grăbit să i calc pragul. Micuţă, asemeni unei case din preerie, construita din
buşteni parțial finisaţi pe o temelie de piatră de râu, cabana arăta atât de bine
şi de primitoare. Paşii mei atinseră treptele şi sunetul uşor foşnit de lemn
uscat îmi încântă auzul. Învarti cheia de citeva ori in broasca metalică şi cu
un clinchet care mă anunță că drumul îmi este liber, am pătruns în
sermi-întunericul care domnea în interior. Arome ciudate de răşină şi lemn imi
imvadau _nările, ochii mei continuau să se obişnuiască şi să înceapă să
distingă obiectele simple de mobilier şi mai ales şemineul din piatră şletuită
care abia aştepta să reverse căldura şi lumina jucăuşă a focului
Am aruncat rucsacul pe un pat acoperit cu o blană mare de urs şi m-am
aplecat căutând să aprind lemnele. Şi atunci am remarcat un parfum aparte
şi senzaţia că cineva mă privea. Un fior urcând pe şira spinării şi nu de la
frig şi privirea mea întorcându-se cu teamă aproape așteptând să găsească
cine ştie ce arătare.

Nu puteam zări conturându-se decât o siluetă...parfumul ei se prelingea
inspirat de nările mele şi totul îmi părea atât de plăcut. Era minunat să o pot
privi, să îmi pot îmbăta ochii cu ea sau mai bine zis cu formele ei care se
conturau în umbra camerei
Fără să spun nimic m-am întors şi am scăpărat un chibrit privind apariţia
flăcării mici şi galbene, apoi am lasat-o să cadă peste bucăţile de lemn
rinduite în şemineu şi flacăra a izbucnit brusc aruncând lumini şi făcând
lemnele să trosnească într-un ritm lent.

M-am întors, ridicându-mă, privind spre femeia ale cărei trăsături începeau
să apară tot mai clare.

- Cine eşti?

Nu mi-a răspuns, însă a continuat să mă privească şi să se apropie uşor de
mine, în acelaşi timp în care eu făceam câte un pas înapoi
- Stai, spuse glasul ei uşor şoptit, te apropii prea tare de foc... şi m-am oprit
instantaneu fără să pot schița un alt gest.

- Gine eşti? Au repetat buzele mele întrebarea
- Sunt Gamelia, a răspuns cu aceeaşi voce uşor şoplită, fiica pădurarului
Gândurile mi s-au limpezit, frica a început să dispară şi pieptul meu a
coborât într-o mişcare de uşurare. Cum de nu mă gândisem? Nu putea să fie
decât cineva din partea locului. Bucuros că voi avea cu cine să mai schimb o
vorbă am început să o studiez mai bine. Arăta bine, forme frumoase, care
deşi ascunse de hainele groase puteau fi uşor ghicite, un chip plăcut cu ochi
albaştri care în lumina jucată a focului străluceau enigmatic şi obraji roşii
puţin sătutaţi de ger, însă cu atât mai interesanţi
Mă privea la rândul ei, parcă încercând să ghicească ce caut eu acolo, în
sălbăticie şi fofodată încercând să imi vadă chipul. Am hotărât să rup din nou
tăcerea:

- Am venit să petrec câteva zile n linişte în sălbăticie şi să mă bucur de aerul
curat şi de această frumoasă iarnă
- Te-am zărit pe când urcai, ieşisem să văd dacă cerbii au fân şi sare, a fost
o iarnă cu multă zăpadă şi nu prea au avut hrană. Şi tu urcai pe potecă,
curioasă cum sunt, voiam să văd unde mergi şi mi-am amintit de cabana
aceasta. Am coborât şi te-am ajuns chiar după ce ai intrat şi fe priveam cum
erai atât de absorbit de privelişte încât nici nu m-ai simţit când am intrat după
ine. M-a amuzat să văd cum te-ai ridicat brusc şi m-ai privit cu teamă.

Nu am putut decât să zâmbesc ascultând-o şi gândindu-mă cât de speriat
am fost.

- Dacă tot eşti aici mă poți ajuta puțin să fac cabana mai primitoare şi să iei
masa cu mine? Şi apoi te însofesc spre locurile de hrană ale cerbilor, mi-ar
plăcea să le val

- Desigur, cu cea mai mare plăcere, mi-a răspuns zâmbind minunat
dezvelinctu-şi dinții atât de albi
Parcă era o fată a pădurii, o naiadă, nu îmi venea să cred că o frumuseţe ca
sa locuia intr-un loc atât de sălbatic, atât de departe de civilizație. M-a ajutat
să curăț puţin praful şi să pregătesc masa. Am luat oc la masa rotundă de
stejar şi în lumina caldă a focului am inceput să mâncăm lăsând tăcerea să
ne învăluie pentru următoarele clipe.

Am strâns, abia mi-am luat haina pe mine că m-a prins de mână şi m-a tras
după ea:

- Să mergem să iţi arăt cerbii, e aproape vremea când vin să mănânce.
lasă focul să ardă să fie cald aici când te întorci

Nu am apucat să fac altceva, decăt să inchid uşa, să trag căciula pe urechi
şi să alerg după ea să o prin din urmă. Mergea atât de repede şi totuşi
zăpada nici nu se auzea scârțâind sub paşii ei. Am vrut să îi spun ceva însă
mi-a apăsat cu un deget buzele cerându-mi din priviri să nu spun nimic.
Ne-am continuat drumul şi am urcat printre câteva tute pline de zăpadă, prin
zăpada moale până ce am putut zări primele suporturi încărcate cu fân.
Ne-am apropiat şi deodată am simțit cum mă împinge arătându-mi un loc cu
cetină de brad în care puteam să ne întindem şi să privim.

Un cerb cu o coroană aproape regală inspira aerul cautând eventualele
pericole, un muget scurt şi câteva ciute urmate de vreo doi pui au ieşit în
juminiş apropiindu-se de fân temătoare. Priveam în tăcere, încercând să îmi
pololesc respiraţia sacadată de la graba cu care urcasem, sperând să mu fiu
simţit şi să alung animalele.

O simțeam pe Camelia lipită de mine admirând în tăcere şi privind spre mine
din când în când. Nu ştiam dacă apropierea era de vină sau mă încălzise
urcuşul, cert era că o senzaţie plăcută îmi învăluia trupul şi nu ştiam cum să
maschez începutul de erecție care se insinua obraznic. Îmi era teamă că ea
va simți umilătura evidentă prin pantalonii mei vătuați. Însă nu s-a întâmplat
nimic, continua să privească animalele şi chipul ei se lumina radiind o fericire
pe care numai copiii o aveau atunci când se bucurau.

Totul a durat cred o jumătate de oră, cu acelaşi muget de bariton, cerbul îşi
chemă consoartele şi părăsi maiestuos luminişul afundându-se în pădure şi
după foşnetul crenguțelor rupte se instală iar tăcerea iernii. M-am intors spre
Camelia şi buzele noastre s-au unit brusc, eram prea aproape unul de
celălalt... m-am desprins brusc, mirat. S-a ridicat repede, a zâmbit şi m-a
juat de mână lipindu-mi degetul arătător de buze. Am reuşit doar să rostesc
un stălciat mulțumesc şi a trebuit iar să o iau la fugă după ea.

Rădea coborând panta, în timp ce eu încercam să fin pasul cu ea şi să mă
feresc de cetina ce încerca să îmi lovească faţa. O rădăcină ieşind din
zăpadă mi-a intrerupt brusc alergarea şi m-a făcut să plonjez prinzând-o în
cădere şi pe Camelia. Ne-am răsturnat în omăt şi ne-am privit o clipă aşa,
apoi buzele ei le-au atins pe ale mele, mâinile m-au impins cu putere
răsturnându-mă pe spate, am auzit-o râzând

- Prinde-mă dacă poți! Dacă ajung înaintea ta la cabană mă laşi să iți fac ce
vreau eut
La inceput nu am realizat miza, dar apoi mintea mea a început să imi lucreze
repede, m-am ridicat şi am început să alerg după ea. Nu mai aveam şanse
să o ajung, însă nu voiam să mă declar învins. Respiram greoi din cauza
aerului rece ce pătrundea în plămâni, însă nu imi păsa. Am ajuns la câteva
clipe după Carelia şi am îngenuncheat obosit pe podeaua cabanei... o
priveam cum râde.

- Deja ai ingenuncheat ca un învins? Nu trebuie să îngenunchezi in faţa mea,
nu sunt de sânge albastru.

- însă ai ochii de un albastru azur, pot să îngenunchez inaintea lor?

A râs şi mi-a oferit mâna să mă ridice. Uşor revenit la starea de normalitate,
m-am ridicat şi i-am cuprins mijlocul lăsând privirea să mi se piardă în ochii
ei. Nu m-am putut opri să nu o sărut iar şi buzele ei uşor reci nu s-au mai
desprins de ale mele. Am rămas aşa îmbrățişaţi sărutându-ne, apoi m-a
impins uşor:

- Trebuie să plec, mu vreau ca tata să îşi facă griji, ne vom vedea noi şi
mâine. Pe curând!

Nu aş fi vrut să plece, îmi încălcam principiul cu care plecasem la drum,
acela de a sta singur şi a mă bucura de linişte, insă întâlnirea cu Camelia a
dat totul peste cap, o voiam lângă mine, nu mai îmi pria singurătatea
sălbăticiei ştiind că ea este prin preajmă. Până să îi spun asta deja
dispăruse. Am ieşit din cabană însă ea nu era pe nicăieri, parcă odată ieşită
dispăruse înghițită de pădure, sau se ascunsese în vreun copac cu trunchiul
gros care o primise protector ca un părinte... deja mă gândeam superstiţios la
un basm al copilăriei
Am intrat în cabana oarecum golaşă acum şi m-am aşezat pe blana de urs
privind focul şi sorbind din vinul roşu găsit. Am închis ochii şi lumina focului O
simțeam pâlpăind când mai intunecat când mai luminos. O rafală bruscă de
vânt deschise uşa pe care ru o închisesem şi aerul rece m-a trezit din reverie,
m-am întors şi privirea mi-a căzut pe zăpada de afară, incepea să se
intunece şi nuanțele de roşu, de galben colorau neaua formând diverse forme
bizare şi umbre care creşteau părând aproape siluete umane fară formă. Un
nor apărut din senin ascunse soarele ce apunea şi prin aroma de brad
culorile. calde ce măturau zăpada s-au dus lăsând un albastru palid să
transforme zăpada, dându-i o culoare bizară, de parcă cerul verii coborâse
pe pământ. Părea când sinilie, când azur. Nici nu simțeam vântul rece care
se lovea de mine, pur şi simplu imi doream să fiu un pictor şi să pot cuprinde
în pânza mea imaginea de vis pe care natura mi-o dezvăluia. O clipă am
închis ochii şi deschizându-i iar am observat o siluetă păşind prin peisajul
fantastic, îmi obligam ochii să atle cine vrea să se apropie, însă apariția
bruscă a soarelui, m-a făcut să îi închid iar şi silueta dispăruse când i-am
redeschis.

Frigul m-a cuprins şi am intrat în cabană închizând uşa. Focul se stinsese şi
m-am aplecat să il aprind iar, o mână caldă imi atinse părul şi m-am intors
brusc ştiind că uşa era inchisă. Era Camelia, zâmbind mi-a acoperit buzele
cu degetul, acelaşi gest pe care il repeta de fiecare dată ca să nu spun nimic.
Purta o haină lungă de blană, moale şi putoasă la atingere. Îşi luă degetul de
pe buzele mele, o descheie şi o lăsă cazându-i la picioare. Trupul ei gol,
tremurând uşor se dezvălui privirii mele şi lumina focului care reuşea să
treacă de mine juca în umbre şi forme ce semănau cu vechi insemne tribale.

Era frumoasă, pielea albă pe care lumina şemineului o mângăia blând mă
chema să o ating. Sânii rotunzi săltau la fiecare inspirare, parcă încercând
să mă cheme, iar ochii albaştri luceau asemeni jarului, de parcă o felină mă
privea din noapte. Nu puteam face nimic, doar priveam inmărmurit fără să pot
crede dacă nu era doar imaginaţia care îmi juca feste. Am ridicat mâinile
apropiindu-le de pielea ei, atingând picioarele şi lăsându-le să urce, trecând
de genunchi, lunecând spre coapse, şolauri. M-am oprit şi m-am ridicat
renunțând la pullover, apropiindu-mă de ea... atingerea trupurilor a făcut-o să
tremure uşor şi braţele mele au cuprins-o instinctiv. Buzele mele au coborât
sărutându-i fruntea, degetele alungând o şuviță din părul moale şi negru ca
abanosul. A închis ochi şi şi-a pus mâinile pe umerii mei. Continuam să o
sărut pe frunte, pe pleoape, pe vârful nasului, întârziind cât mai mult contactul
cu buzele. Ardeam de dorință însă nu voiam să mă grăbesc, voiam să
Savurez momentul. Sărutul care a urmat acestei tatonări a fost plin de
căldură, de pasiune, de parcă buzele noastre aşteplaseră de veacuri această
atingere.

Mâinile ei încercau să îmi ridice tricoul fără însă ca buzele să dorească se
se desprindă. O mişcare bruscă, zgomotul aerului tras în două piepturi, eu
rămânând la bustul gol şi din nou un sărut devastator, sorbindu-ne unul pe
celălalt, fiecare încercând să fure spiritul celuilalt printr-un sărut. Apăsarea
buzelor deveni aproape violentă, uşor dureroasă, însă se potoli la fel de
brusc chiar înainte să se transforme în mușcătură şi continuă dulce şi lină.
Simţeam trupurile lipindu-se, sânii ei strivindu-se de pieptul meu şi sfârcurile
intepând moale căutând să se îngroape în pielea mea.

Am ridicat-o în braţe şi am pus-o în pat. Aşezată în genunchi peste mine îşi
lăsa gâtul pradă săruturilor mele şi sânii apăsând pe omopiați,
ascunzându-se în adânciturile făcute parcă pentru ei. Camelia îşi lăsase
capul pe spate şi părul lung imi atingea pulpele. O sărutam pe gât, urcând şi
coborând, sugeam şi muşcam cu buzele pielea caldă, lăsând urme mici şi
roşii. O ascultam cum şopiea cuvinte fără înțeles cu ochii închişi şi cu mâinile
intănțuindu-mi capul.

Coboram sărutâni cu poftă fiecare loc pe care lumina focului în dezvăluia
sau îi ascundea după bunul său plac. Muzica jarului şi şoaptele Cameliei
transformau totul. într-o incantație păgână. Limba mea lovea spasmodic
pieptul ei plin, cu pauze în care gura sugea carnea fragedă. Prinsesem în
mână unul din sâni şi strângându-l incet i! simțeam moale şi cald. Suflam
uşor aer rece pentru ca apoi să îl încălzesc cu buzele sărutându-l. l-am
cuprins cu dirții stârcul micu făcând-o să scâncească, apoi i-am dat drumul
şi l-am oferit buzelor care au pornit să îl aline, să il umezească, să îl guste.
Limba intra şi ea în joc plimbându-se în cerc sau apăsându-l. L-am necăjit
aşa alternând durerea uşoară şi plăcerea şi apoi l-am lăsat liber prinzând în
mână sânul rămas liber. Pe el doream să il răstăț şi am lăsat degetele să
mângâie pielea moale. Puteam simți cu buricele lor ridicarea uşoară a
fiecărei respirații şi le-am lăsat să se plimbe în voie.

Buzele s-au repezit să le ia locul, fără a fi însă brutale, atingeau doar cu
săruturi scurte, sugând încet, sau doar lipindu-se de pielea sânului. Mâinile
junecau acum în voie pe trupul ei gol sau jucându-se prin părul lung şi negru,
în timp ce gura mea tachina sânii cu sfârcuri întărite aproape dureros. Am
prins-o pe Camelia de mijloc răsturnând-o pe pat şi m-am ridicat.

- Unde pleci? M-a întrebat cu o voce stinsă
- Doar mă dezbrac, mu plec de lângă tine.

Am rămas gol simțind arsura ochilor ei de azur pe trupul meu şi m-am
apropiat. M-a oprit cu mâinile şi le-a lăsat să lunece pe umeri, pe piept, pe
abdomen, pe şolduri şi revenind stângace să îmi cuprindă bărbăţia
semi-erectă. O priveam cum atingea, cum mângâia apâsând şi trăgând
pielea în jos descoperind capul uşor înroşit. Am urmărit degetul arătător pe
care mi-l apăsa pe buze cum se umezeşie în gura ei şi coboară pe capul
ridicat semeț atingându-l cu saliva ei rece. Un fior mi-a străbătut corpul în
imp ce degetul pornise în mişcări circulare uşoare umezind capul. Cu mâna
rămasă liberă se mişca în sus şi în jos, ridicând uneori privirea să imi
ghicească senzațiile trăite.

S-a oprit brusc asemeni mie şi m-a chemat din priviri lângă ea. Mi-a întins
arătătorul indemnându-mă să îl sărut şi apoi m-a împins aşezându-se
deasupra mea pornind să mă sarute. Eram în puterea ei, acum venise rândul
meu să îndur dulcele chin al gurii ei. Camelia urca şi cobora pe gâtul meu,
apăsa cu buzele şi apoi renunfa lunecând în jos, se opri pe carnea umărului
meu muşcând-o încet, doar cât să lase urma dinților albi întipărită in piele.
Durerea ha locul plăcerii şi apoi i-l ceda iar, un melanj de senzații ce îmi
făceau trupul să se înfioare şi bărbăția să pulseze ntărindu-se. O simțeam
atingând coapsa Cameliei doar ca să fie îndepariată de mâna ei

Simţeam săruturile arzându-mi pielea coborând spre piept, muşcând sau
alintând, o simțeam suflând încet sau trecând cu limba peste sfârcurile mele,
jucându-se cu ele la fel ca mine, apoi renunțând chiar când durerea tindea
să ia locul plăcerii şi lunecând spre abdomen în mici săruturi zgomotoase.
Mâinile îi căutau penisul, cuprinzându-! apoi şi menţinânctu-! drept pe linia pe
care gura ei cobora abdomenul meu. Prima atingere a buzelor a produs o
descărcare a plăcerii şi m-a făcut să tresar ca şi cum trupul îmi era străbătut
de curent. Am lăsat degetele să se joace prin părul ei şi ochii deschişi larg să
cuprindă fiecare mişcare, fiecare atingere a buzelor ei, a gurii ei care luneca
ascunzând capul roşiatic privirii mele. Mă inghitea treptat bucăţică cu
bucăţică inducându-mi senzaţii atât de profunde încât simțeam că sunt gata
să explodez de fiecare dată când dispăream în gura ei fierbinte. Simţeam
limba atingând şi rolindu-se neobosită, gura sugând pofticioasă şi simțeam
că în ritmul asta aveam să mă fac de ruşine. Degetele mele ji părăsiră părul
bogat, şi încercau să fi arate că trebuie să se oprească. Gâtul îmi era uscat
şi vorbele care îl părăseau păreau mai mult şoapie oftate brutal. Ochii ei mă
priveau ghicindu-mi intențiile, însă gura continua să inghită, buzele să
strângă şi limba să atingă şi să se joace pe carnea mea. M-am lăsat
păgubaş şi plăcerea parcă atât așteptase... porni să coboare încălzindu-mi
abdomenul. apoi ridicându-se şi pierzându-se în gura ei, fâşnind brutal, parcă
simțeam cum se loveşte de cerul gurii Cameliei, iar ea continuând să mă fină
prizonier şi înghițind Ia fiecare spasm al meu. Apoi totul se opri aşa cum
începuse... gura ei părăsindu-mă încet, limba culegând fiecare strop rămas
şi buzele sorbindu-l pofticioase. Devenea moale şi mic sub săruturile şi
alinturile ei şi se opri revenind peste mine lingându-şi buzele cu o pofta
aproape ca a unei feline ce toctmai şi-a devorat prada.

Începeam să ador contrastul intre blândețe şi brutalitatea mocnită, mă
incânta transformarea bruscă şi totuşi atât de plăcută. Carnelia fusese divină.
Nu m-am putut abține să ru o sărut şi gustul meu uşor sărat se simțea din plin
pe buzele ei. S-a cuibărit la pieptul meu asemeni unei pisici jucându-se cu
degetele pe pieptul meu. Am savurat momentul de linişte impreună, însă nu
voiam să se oprească totul aici. Cu mâna rămasă liberă din îmbrățişare am
pornit să mă joc pe trupul ei calci. Coboram grăbit, neluând în seamă sânul
care se incăpățâna să se ascundă în căuşul palmei mele şi poposind pe
coapsa fierbinte. Am apăsat incet strecurând mâna şi am lăsat-o să urce
până a atins pielea fină a feminităţii ei. Era moale, umedă şi fierbinte,
degetele puteau simţi picăturile de plăcere ce lunecau pe buzele
intredeschise.

Ceva în privirea Cameliei se aprinse şi licărea şi un suspin ieşi victorios
străbătând liniştea încăperii. Am profitat de acest moment ca să mă desprind
din imbrățişarea ei, coborând cu buzele spre coapse, voiam să-i simt aroma,
să o gust şi simțeam cum fineţea pielii imi provocă o nouă erecție. Am închis
ochii lăsând buzele să urce lin spre bucata de carne care pulsa încet.

Sărutul se lipi de buzele ce se deschideau ca petalele unei flori. Ce piele fină
şi moale, gustam fiecare bucăţică în timp ce limba mea aluneca adânc, tot
mai adânc. M-am oprit căutând muguraşul plăcerii şi apoi găsindu-l să îl
strâng încet până când i-am simțit trupul arcuindu-se de plăcere.

Camelia se răsuci încet ridicându-şi bazinul şi se lăsă uşor cu feminitatea ei
umedă şi deschisă peste gura mea. O simțeam coborând peste gura mea şi
limba îmi fâşni brusc atingându-i labile. Am simţit-o cum se ridică oftând şi
mâinile mele i-au cuprins şoldurile trăgând-o peste mine din nou. O
pătrundeam cu limba, lăsam buzele să o guste, să îi sugă labiile deschise,
gura mea flămândă mu se oprea din mişcare. O apăsam se se lase tot mai
mult şi gustul ei îmi invada buzele, aroma ei era aerul pe care Îl respiram.
Potolindu-mi imboldul de început am pornit să răstăț iar mugurele ce răsărise
vioi şi obraznic. ÎI sărutam, îl atingeam cu vartul limbii simţind-o pe Camelia
incordându-se şi gemând uşor. Grăbeam mişcările, apoi mă opream, apoi
porneam să îl sug, să îl prind cu buzele, aproape puteam să îi ghicesc
apropierea orgasmului din mişcările ei necontrolate.

Am accentuat jocul limbii şi Camelia s-a răsturnat pe pat tremurând toată. Am
continuat să îi sărut uşor feminitatea udă aşteptând liniştirea spasmelor de
plăcere şi m-am desprins ridicându-mă şi îmbrățişând-o. Brajele ei
incolăcindu-mi gâtul, buzele ei căutându-le pe ale mele, gustându-mă,
gustându-se de pe buzele mele şi impingându-se tot mai aproape de mine.
Mi-am desprins una din mâini de mijlocul ei şi prinzându-mi penisul cu ea am
pătruns-o cu tandrețe.

J-am simţit mâinile încleştându-se în pielea spatelui şi am simţit cum sunt
ras tot mai adânc. Continuam să o sărut în timp ce bărbăția mea incepea
dansul în ritmul impus de corpul Gameliei. Mâinile mele mângăiau sânul care
nu se strivea de pieptul meu, buzele noastre se căutau grăbite şi însetate,
plăcerea creştea după fiecare contră nebună. Era atât de bine, trupul ei
fierbinte şi minunat lipit de al meu, aproape ca o pereche de siamezi, eram
asemeni unei singure fiinţe.

Camelia scâncea de fiecare dată când o pătrundeam şi buzele ei se
apropiară de urechea mea jucându-se cu lobul. Am schimbat poziția,
junecând în spatele ei şi fesele rotunde ce se mişcau sub privirea mea mă
înnebuneau, penisul meu lunecă pe şanul lor şi îi penetră vaginul din spate în
imp ce palmele mele îi strângeau sânii. Camelia gemea mişcându-se inainte
şi inapoi

Ne iubeam descătuşaţi de orice inhibiţi, cu mişcări când ample şi line, când
scurte şi bruşte. M-am retras din ea lăsând-o să se ridice şi să mă incalece,
junecând pe bărbăția mea şi oferindu-mi sânii spre dezmierdare. Fiecare
mişcare îi provoca un țipăt de plăcere. La început lente apoi înteţindu-se,
mişcările anunțau apropierea cu repeziciune a punctului culminant. Nu puteam
lăsa să se întâmple incă asta şi ridicând-o în brafe am sărutat-o suav pe
buze pătrunzând-o iar lin din lateral în timp ce degetele mele i răstățau
clitorisul.

Simţeam fesele lipite de abdomenul meu în timp ce intram şi ieşeam din
Camelia tot mai grăbit. Un scurt fior care mi se transmise şi mie şi apoi
căldura feminităţii ei îmi învăhui penisul făcându-l să explodeze. Fiecare
picătură ce țâşnea din penisul meu, aducea un gearmăt pe buzele amândurora
şi odată cu ele o stare de extaz şi linişte punea stapânire pe noi. Fără să ies
din ea am cuprins-o în brațe pe Camelia şi după ultimele spasme ale
orgasmului ce ne subiugase plăcerii, am inceput să îi sărut uşor gâtul umed
de transpirație lăsând lumina palidă a jăratecului să ne învelească în căldura
ei blândă, aşteptând aşa îmbrățişaţi răsăritul sau poate un nou crepuscul de
azur