Fantezii Erotice

Naturaleţea mişcării care a deschis uşa compartimentului era legată probabil de
convingerea subconştient ca există unele uşi în care poliețea nu cere ritualuri
Asta, te gândeai tu mai tărziu, ar trebui să ffe valabil cel puţin în trenuri cu vagoane
de clasa I-a cu locuri rezervate.

Insă imaginea dincolo de uşă te-a blocat în aşa hal incât nici mâna, care a gătuit,
precum un Othelo gelos clanța, şi nici ochii nu reuşeau să se desprindă de pe
erecţia promițătoare a bărbatului care stătea cu lenjeria în mână şi aproape
dezbrăcat in fața chiuvetei.

"iartă-mi prezenţa în această ținută nepotrivită”, a bânguit el, tonul vocii şi intonația
neputând totuşi să-i steargă în totalitate zâmbetul stângaci ce i se l&faia pe faţă.

” Credeam câ e... compartimentul meu... ai reusit să formulezi cu ultimele cioburi
rationale minimalul explicativ care. să-ți justifice prezența în acest loc nefast. Apoi,
după o unitate de timp ce ţi s-a părut mai lungă decăt un mileniu, ai refăcut în
marşarrier, cu pasi mici şi aplecâri servile de geişhă, scurtul traseu până dincolo de
uşă

Mâna stânga iţi era ocupată de mica valiză de calătorie iar cu dreapta te-ai proptit
de fereastra de pe culoar, atingând în acelasi timp cu fruntea sticla rece. Efortul
recăştigării controlului asupra păi raționale a propriului tău creier handicapat încă
de imaginea acelui fallus era pe calea cea bună.

Din poşetă ai scos biletul de tren să mai verifici odată numarul compartimentului
simțind aproape instantaneu revolta ridicându-se în tine, când uşa s-a deschis
brusc şi bărbatul care iţi ocupase eronat locul a ieşi, îmbrăcat într-o camaşă albă
fără guler şi pereche de blue jeanşi spâlăciti iar pe faţă cu o mină spaşită, muiată în
cerneala subțiată a unui zâmbet.

” Cuwintele nu pot exprima regretul pe care-] simt căt despre stânjeneală nici nu
pot să mai vorbesc. Cred c-am greşit compartimentul şi m-am instalat în al tău. *

L-ai privit însfârşit în ochi cu un aer blindat de neincredere şi indilerență. inserarea
şi lumina becului de pe culoar îi metisau trăsăturile îndulcindu-i linile masculine ale
feței.

"Puteai să închizi uşa pe dinăuntru şi nu te-ai fi expus unei situatii aşa penibile. !ai
spus În timp ce imaginea acelui penis atât de promițător ț-a reapărut pe ecranul
imaginatiei cu detalile hagurate fn.

"Orice scuză aş spune ar fio scuză banală şi nu m-ar absolvi de ridicolu situației
în care m-am pus. Nu pot decât să te rog să-mi dai voie să-ți pun geamantanul sus
pe raftul din compartimentul care ţi apartine de drept şi să te invit la o cafea sau
eventual un pahar de vin să-mi spâl ruşinea”, a spus el şi fără să aştepte vreo
confirmare verbală a luat mica valiză într-o mână, cu cealaltă deschizând uşa
compartimentului.

Când i-ai văzut mâna pe clanță ţi-ai amintit brusc. Ti-a revenit gândul perindat
fugitiv prin minte cu două zile în urmă atunci când te-ai dus să-ți ridici biletul
comandat. Erai în dreptul ghişeului şi ţi-ai deschis poşeta... când ai văzut
întâmplător braţul unui bărbat rezemat de placa de marmoră din fața ghişeului. Era
a rând, undeva în spatele tău, şi vorbea cu cineva iar tu ai apucat să-i vezi doar
brațul şi mâna. Un braţ foarte masculin cu păr decolorat de soare, neaşteptat de
bronzat pentu această perioadă a anului precum şi o mână puternică cu unghii
frumos rotunjite. Văzând acele degete lungi gândul te-a dus la una din cele trei
afirmaţii şocante ale celei mai bune prietene a mamei tale. Pe atunci aveai vreo
cincisprezece, şaisprezece ani. Când mama ta a ieşit să facă cafelele, Laura s-a
întors spre tine cu un zâmbet, te-a privit lung şi a spus: "Scumpa mea, în curând
vor începe să roiască băieţii în jurul t4u şi vreau să-ți impârtăşesc câteva gânduri
pe care imi le-a spus şi mie bunică-mea când eram cam de vârsta ta” a zis ea
aproape în şoaptă, aplecându-se înspre tine.

"intodeauna priveşte-le mâinile, degetele, unghie şi imaginează-ți acele degete
controbăind în intimitatea lenjeriei tale şi atingându-te "acolo". Ochii Laurei au
coborât privirea, săgeată indicatoare ce nu vroia să lase vreo îndoială unde este
acel "acolo". Apoi a continuat: "Cum îşi îngrijeşte mâinile spune foarte mult despre
un bărbat. Mâna arată forma lui de respect față de propria-i persoană. Deci nu uita,
doar proprietarul unei mâini care Îţi place are dreptul...” Chiar şi acum după atâția
ani ţi aminteşti exact cum Îţi ardeau obraji când a spus Laura vorbele astea.

Posesorul mâinii s-a Întors cu un zâmbet şi o privire de om care şi-a încheiat cu
bine sarcina precum şi cu o doză mai consistentă de încredere tapetată pe fața.
"Am să-l rog pe controlor să închidă compartimentul până ne întoarcem aşa că poți
să fi liniştită”, a spus el aşteptând să dai curs invitaţiei pe care de fapt nici nu ai
acceptat-o încă. Erai nehotărătă şi gândurile ți se învălmâşeau precum o turmă de
oi la intrarea în strungă. Seara era încă pe începute şi te gândeai că un pahar de
vin te va ajuta să dorini mai bine. Pe lângă asta mâna şi braţul... păreau să promită
compania unui posesor de extremităţi, interesant. Gândul ţi-a fugit din nou la
prietena mamei tale ai zâmbit uşor dând curs invitaţieii

Vagonul restaurant era destul de gol iar el a ales o masă pe Ia mijloc. Un chelner
politicos v-a adus o carte de vinuri un meniu.

"Dacă vrei să mănânci ceva eşti invitata mea” a spus deschizând lista de vinuri

"iar dacă îmi dai voie ț-aş recomanda un vin roşu, un Cabernet sau un Merlot,
care sunt dealtie! preferințele mele” a mai sugerat zâmbind şi urmărind reacţia ta.

"Prefer un Merlot dacă se poate să fie unul de Dealu' Mare! ai răspuns cu un aer
de cunoscătoare. apoi aruncând o privire scurtă chelnerului ai continuat "Am sa iau
doar o salată asortatăr”

"iar eu aş vrea pe lângă salată, nişte alune prăjite... aduceţi-ne un Merlot de
Dealu” Mare, o sticlă de apă minerală şi nişte felii de lamâie a încheiat el comanda.

"Nu ştiu ce înseamnă pentru tine călătoria cu trenul”, a spus el privindu-te, după ce
chelnerul s-a îndepârtat, . dar pe mine mă fascinează.... m-a fascinat din
copilărie... să poți face parte dintr-un univers. închis care se deplasează spre o
țintă neştiută în care oameni care nu s-au văzut vreodată îşi intersectează vieţi.
Te-ai gândit vreodată la asta?

” Nu atâta interesecţile umane * ai raspuns tu * căt la rolul consecințele lor” "Deci
ai putea să-mi spui ce rol, ce consecință, are pentru o femeie situaţia în care vede
un bărbat gol, nu numai atât, îl vede într-o postură pe care aş numi-o.
vulnerabilă? ” a zis e! cu o voce plăcută, uşor gravă

"Mă amuză alegerea cuvântului vulnerabil din formularea ta” ai răspuns, ochi în
ochi cu el dar neinteresată în dezvăluirea propriilor gânduri

Cheinerul v-a pus în pahare vinul întunecos de rosu şi ai ascultat clichetul sticlei
ovită de sticlă precum şi toastul lui: "Pentru curajul unor trăiri inedite”. Ai continuat
să-i priveşti gura senzuală, trăsăturile, ridurile din jurul ochilor care-ţi zâmbeau,
contermplând plaja de posibile consecințe lasate de imaginea încă persistentă care
nu-ţi ieşea din minte.

"Ce crezi că e vulerabi! într-o erecţie? * ai revenit tu curioasă de reacţia lui în timp
ce te jucai cu furculița de pe masă.

“În primul rând ţi-e greu să alergi prin pădure după vreo nimfă cu un astfel de
apendice extern, plin de sine, cu o viață personală proprie şi o mişcare nu
intodeauna sincronizat cu restul (4u uman” a spus el după căteva clipe de tacere,
râzând de propria-i creionare "iar dacă eşti şi urmărit de un animal de pradă poți
chiar deveni o victimă uşoară” "Să înțeleg prin asta că tu alergai după cineva
imaginar în compartimentul din vagonul alăturat, dacă îmi dai voie să interpretez
postura ta... aşa direct? ai spus tu amuzată de umorul scenei descrise dar şi cu o
sclipire ironică în privire.

EI ţi-a preluat râsul în timp ce mâna ţi-a atins degetele, cu gingâşia unui miel nou
născut care îşi apropie întiia oarâ, precaut dar curios, botul rozatiu de un fi de
iarbă: "Erecţia arată intodeauna un gând nematerializat sau o intenţie pe care ne
este greu s-o tăinuim”, a spus el zâmbind, rotind furculţa prin salată, apoi a
continuat "Sau ca să zic aşa în limbaj de poker, ne "arătăm" cârțile înainte să
stabilim miza. La femei dorinţa e camuflată mult mai subtil iar dacă nu vin semnale
de altă natură, miza e mai întodeauna în favoarea lor”.

Atingerea lui a avut ceva electrizant şi ai vibrat până "acolo". Domnul Bartoli a
deschis brusc robinetul glandelor care-i poartă numele şi ai început să simţi
aproape o senzaţie de frig de umedă ce erai

"Aşadar noi femeile vă invăţăm cum să jucaţi un fel de poker erotic şi vă lăsăm să
şi câştigaţi din când în când? ai întrebat râzând cu gândul a marimea mizei care
incepea să-şi facă prezența incontestabilă între coapsele tale.

"Pai nu degeaba se spune. în popor ” femeia-l alege pe cel ce-o alege! "iar dacă
lot ne alegeţi şi ne formaţi ca bărbaţi, râmânându-vă în cârcă şi nişte
responsabilităţi, n-ar trebui să fi mereu mirate de bărbaţi, asta ţi-o spun nu
neaparat că să justiic comportarea masculină în general dar mâcar s-o
direcţionez" a afirmat uşor amuzat de unghiul critic al sprâncenelor tale.

"Vrei să spui că purtăm ceva formă de vină pentru ceea ce sunteţi vai? a fost
intrebarea următoare, iritarea ta clar audibilă în tonul vocii, asta În timp ce degetele
mângăiau uşor piciorul subţire a! paharului

"Nu aş spune vina” a venit prompt răspunsul "dar cred că în viaţa fiecărui bărbat
ar trebui să existe câteva femei marcante, pe lângă mamă evident. Femei care să
fi avut timpul şi puterea de a dărui pe lângă alecţiune şi nişte valori sau chiar
direcţii comportamentale,... e clar că aşa ceva e valabil şi vice versa, " a terminat el
fraza cu tonul vocii uşor coborât şi privindu-te lung.

” De ce mă priveşti aşa? "ai întrebat în timp ce trecea mental în revistă tot ce ai
învățat de la puținii bărbaţi adevăraţi care ţi-au punctat evoluţia dar şi curioasă
dacă el va dezvălui indirect nişte înţelepciuni învățate de Ia foste iubite.

"incercam să descopăr În fizionormia feţei tale emoţii lăsate de alți, pârți construite
de tine sau de părinții tai şi chiar pârți care le-ai adus de dincolo, acelea cu care
te-ai născut" "Ce ai învațat tu de a iubitele tale? Ai țintit tu scurt săgeata cu
relevanța aferentă momentului şi rămasă în arcul curiozitâţi, dar hotărătă să revii
ca să aprofundezi cu întrebări acest răspuns neaşteptat.

” În primul rând aş zice respectul pentru spațiul privat al celuilat, apoi la
capacitatea de a iubi fără dorința corozivă de a-o schimba şi nu în cele din urmă
importanța comunicării în relație” a încheiat e! cu o mină aproape serioasă apoi a
mai adăogat ”. şi pe lângă astea ar mai fivreo cinci, şase alte semafoare care
ajută la fluidizarea circulaţiei emotionale”.

"Eu trăiesc după o singură axioma” ai spus tu sentenţios, "Şi din ea derivă toate
celelalte reguli. "Orice trăire lipsită de o pasiune arzătoare, e pierdere de vreme” şi
rai privit adânc în ochi căutând răspunsuri, eventual aprobari tacite în apele lor
verzi pe când aşteptai să plece chenerul de la masă.

"E o filozofie Întreagă în spatele acestei afirmaţii” a spus într-un tărziu si te-a privit
prin irizaţiie vinului din pahar. "Am ajuns la concluzia ca există în viaţa fiecărei
persoane nişte clipe stelare. Unele recunosc durerea deciziei şi îi acceptă
tomporaritatea, altele îşi poartă doliul îndoielii o eternitate. Spun asta pentru că de
cele mai multe ori întâlnim dragostea şi nu o recunoastern, alteori o recunoastem
dar nu suntem pregatiti pentru sosirea ei şi mai sunt şi variante mai complexe în
care. alte legături sau obligaţii emoționale afectează sincronicitatea unui început sub
augurii reuşitei. Care e varianta ta de succes? * "Ai scăpat din vedere un aspect
extrem de important” ai spus tu zâmbind şi ridicând paharul ".. curajul de a
incerca”.

"Asta ar fi varianta ta?... De acord, atunci ți-aş propune încă un toast. Hai să ne
urâm reciproc: "curaj şi... intuiție pe cărarea plină de surprize a vieţii” şi a
întâmpinat cu un clinchet paharul tău ridicat.

” fi spuneam la început că sunt atentă la consecințele rezultate din astfel de
ntâhiri intâmpltoare. Ce ai învăţat tu din aşa ceva?

"Dacă ar _fi să vorbim de sex ţi-aş spune că n-am nimic împotriva sexului
accidental dar am ceva împotriva sexului lipsit de profunzime” a zis e! şi apoi uşor
contrariat de mimica feței tale a continuat. "lartă-mi direcţia răspunsului ales dar
am avut impresia că..." şi a lăsat fraza să dreneze într-o tacere retorică.

"Ai un pistol în buzunar sau te bucuri să mă vezi” ţi-a fulgerat prin minte fraza
clasică auzită undeva într-un film dar pe care ai cenzurat-o rapid înlocuind-o cu
"incerci să-mi faci o propunere indecentă sau doar testezi terenul? *, tonul vocii
amestecând nuanţe jucâuşe de erotică, ironie şi suspense, J4sate de imaginea
“pistolului”. Toate astea au fost spuse în timp ce monitorizai atentă senzaţie care-ţi
treceau prin stomac şi prin zona pelviana,

"Trăiesc cu impresia că astiel de gânduri se simi şi trebuiesc rar verbalizate”, Nu
degeaba ne-a dotat mama natură cu instrumente aşa fne pentru detectarea
verbelor limbajului corporal al celuilalt. Sau ai aită părere? 'a întrebat el, râzând cu
poftă, apoi punând furculița şi cuțitul în farfuria aproape goala.

Când conductorul v-a deschis uşa compartimentului tâu erai curioasă în ce direcție
va evolua în continuare atât noaptea care. îşi făcuse loc pe cadranul ceasului de
mână cât şi umezeala care muiase bumbacul subţire al chiloțelului. Asta mai ales
că în afara unor atingeri sumare, el şi-a păstrat cărțile, cele vizibile cel puţin, destul
de aproape de piept.

A intrat înaintea ta în compartiment cu intenţia aparentă de a-şi lua geamantanul
aşezat sus pe raft, iar tu ai păşit uşor în urma lui... când te-a simti, s-a întors brusc
şi fară vreo ezitare te-a cuprins în brațe, coliziunea dintre buze nefiind decât finalul
previzibil al conversaţiei avute.

Uşa s-a închis cu un zgomot sec, capac ce pecetluieşte o soartă, compartimentul
devenind astfel un univers al dorinței în formă nediluată, dincolo de care era cel al
cotidianului, mereu tulburat de valurile perceptelor sociale.

In scurt timp limba lui aromată s-a strecurat printre dinţi (i căutând vijelios după
partenera ei de viață. A găsit-o şi a început să danseze cu ea un balet de cobre ce
se. învârteau amețite de propriile atingeri. Uneori iţi explora patimaş cerul gurii
pipind precum un Michelagelo orb bolta încă nepictată a Capelei Sixtine.
Chiloțelul nu mai făcea faţă inundaţiei la care a fost supus şi mierea începea să ţi
se prelingă

Undeva în depărtari ai mai apucat să auzi oftatul de suferință al fermoarului
bruscat şi căderea fustei pe covor, urmată de țipătul incontundabil a! dresului rupt.
Cu un gest fluid de balerin el ţi-a sâttat puloverul subţire din care sânii s-au revărsat
rotunzi şi curiosi, atunci când ţi-ai ridicat brațele să-l ajuţi să îndepărteze unele
vestigii textile care iţi mai acopereau corpul. Părul întunecat ţi s-a scurs generos pe
umeri în timp ce gura lui a inhalat înfometată una din areolele sânilor. Pleoapele îţi
acopereau ochii iar dorința crescândă, încerca să ostracizeze dintre gânduri
imaginile ultimelor reţineri cu nume stranii, neaoşe, precum "infecţii venerice,
"Sarcină" sau "Ce-ar spune... *

Cu braţul stâng te-a cuprins de mijloc pentru câteva clipe ca şi când ar fi vrut să
danseze. "Odată vom dansa împreună un tango argentinian '-ai auzit spunând pe
un ton golit de volulele vreunei îndoieli ca mai apoi să te strângă la piept într-un
amestec de afecțiune profundă şi senzualitate. i-ai simţit pe găt mirosul pieli,
aromă uşor dulce, melanj încălzit de mirodenii exotice şi fructe de toamnă iar
pubisul ţi s-a înfiorat de robusteţea promițătoare al unei erecţii magnifice. Mâna i-a
coborât de pe sâni către talie şi ghidat apoi de şnurul subţire, precum Tezeu în
abirintul Minotaurului, a alunecat încet dar sigur câtre tmicul triunghi indicator,
semnul inconfundabil al locului unde se întâlnesc coapsele. Degetele au pătruns pe
sub dantela subțire şi când ţi-a separat uşor labie imbibate cu dorință ţi-a şoptit în
ureche"imi dai voie, nu-i aşa, să desfac plicul acestei scrisori de dragoste? *
Atingerea a dezlantuit un tremur plăcut urmat imediat de un țunammi portabil însă ai
rămas după scurt timp dezamagi!ă, aproape îndurerat, că s-a retras prea repede
de "acolo"... doar ca să te atingă după câteva secunde cu degete umede pe gât şi
pe față. "N-am înțeles niciodată de ce îşi cumpără femeile parfumuri scumpe când
au cea tmai afrodisiacă aromă la îndemână” ai mai auzit tu cuvintele lui amestecate
cu sunetul al unei inhalări patimaşe. Între timp mâinile, cu mişcări sigure, au plecat
în tandem, una de pe talie alta de pe fese, ți-au mângâiat în trecere sânii şi apoi
lungul brațelor. Palmele i-au alunecat mai departe către palmele tale şi te-a
crucificat între cele două curele distanţate care asigurau poziia patului de sus, de
care te-ai prins ca de un ultim colac de salvare. Cu o mişcare neaşteptat de uşoară
ia săltat greutatea punându-te pe marginea saltelei de ia etajul superior. Sânii ţi
se zbăteau uşor în ritmul roților de tren iar picioarele [ţi atârnau pe margine în timp
ce el, meticulos precum un gourme ce se pregăteşte pentru un festin de mult
aştepiat, ţi-a dat jos pantofi şi restul sfăşiat al dresului de care erai atât de mândră
cu puţin timp în urma. Pe neaşteptate te-a prins de glezne şi te-a răsturnat pe
spate, după care, cu incredibilă rapiditate, degetele au agăţat şnurul care era pe rol
de "imbrăcăminte". Până ce gravitația ţi-a adus înapoi picioarele, chiloțelul tău
protector nu era decăt un mic accelerator de orgasmne pe care el i ținea de-acum
în pumn, adulmecându-! cu nesaţ.

Te simţeai oarecum expusă, mai curând pentru că el era complet imbrăcat, dar în
acelaşi timp erai într-o avansată stare de excitatie.

EI s-a oprit brusc, a luat un umeraş şi a blocat uşa. "Aşa m-a invațat un conductor”
a spus râzând când i-a văzut privirea întrebatoare.

Incet, aproape Iasciv, şi-a dat jos cămaşa şi s-a lipit cu pieptul de genunchii tăi încă
apropiaţi timid dar care tânjeau după un divorţ instantaneu. Fără să-ți lase ochii din
priviri mâinile au încătuşat delicat dar ferm gleznele mutându-le dulcea povară pe
umeri. Cu capul strâns între pulpele tale te-a privit lung şi l-ai auzit şoptind o
comandă ferma: "'Destă încet picioarele”.

Ti-ai expus vulva umedă, orhidee roz presărată cu mici gămăli de rouă aromată,
scena unui teatru modem pregatită pentru un spectacol, încă neinceput. Piesa
pentru un singur actor. Faldurile uşor şifonate al unui decor suprarealist ce
ascundeau profunzirni neştiute, îi erau expuse în toate detalile de umbre si lumini

Parcă în transă îl auzeai bolborosind un amestec de onomatopee şi cuvinte.
"Hit, Ah!i, Ohi! Oaut! Asta nu e o vulvă.... sta e un altar.... e esența pasiunii,
pecetea credinței pentru care bărbaţii au mers şi vor merge Ia Troia,... jurământ de
supunere În faţa oricărei Cleopatre,... cauza pentru care imperiie şi-au schimbat
stăpâni... e un drog, o viziune, sau... e un vis... e urzeala funiei din nodul gordian
care ne uzupă mintea şi inima... Doamne, dacă ai şti cât e de frumoasâ” ai mai
auzit ultimele cuvinte înainte de ai simti buzele dând târcoale coapselor acolo unde
pielea e netedă ca mâtasea. Pentru o fracțiune de secundă ai deschis ochii şi i-ai
privit faţa transfigurată de dorință, I-ai văzut aplecându-se şi i-ai simţit limba cum
salută întreaga vale a feselor oprindu-se abia la ombilc, trecând succint peste
rozeta anusului, peste jabiie răstrânte, peste peria lucioasă şi vibrantă clitorisului în
expectativă.
hchisă în crisalida propriei dorințe erai teflonată complet față de orice alte trăiri.
VinovAţie sau valori, conştiinţă sau pericole, foame, sete sau gânciuri răzlețe, toate
erau dizolvate de acum În această salbatică pornire trupească a cărei menire
adevărată era încrustată în codul genetic al fiecarei celule.

Corpul ţi se zbătea necontrolat iar sunetele ce le scoteai din gât aveau note stranii
undeva Între agonie şi extaz atunci când simțeai limba cum cartografiază detailat
adâncimile, cum îi netezea rotunjimile sau cum dinţii muşcau uşor rozaliul labilor.

Când în şfârsit ţi-a luat clitorisul între buze apoi delicat între dinţi care au inceput
să vibreze în ritmul unui sunet venit din profunzimea lui, ai simţit cum începi să te
lopeşti. Era o vibratie a vocii, pe un ton nepământean de profund, o mantră
orientală în sfânta mănăstire a trupului care pur şi simplu iţi dizolva carnea.
Brutalitatea orgasmului care te-a cuprins a fost sfişiitoare şi ai avut senzația că te
ridici într-o lumină albă, infinită ce te înconjura din toate părțile, unica ancoră în
realitatea clipei find doar gura ui
Sfârşilă, ai abandonat cele două curele de care te-ai ținut cu hotărârea şi
deznâdejdea unui Ulise în preajma insulei sirenelor şi te-ai prăbuşit în patul
nedestăcut cu inima împlorând odihnă. EI te-a lăsat să te regăseşti, acoperind încă
cu mici sărutari coapsele, genunchii hiar şi gleznele, apoi te-a luat plin de grijă şi
te-a mutat la parter, întinzându-se lângă tine după ce a ancorat patul de deasupra
în pozitie diurnă.

Incet, încet ţi-ai simtit pulsul coborând pe genunchi nesiguri scârile de la etajele
superioare. ale zgârie-norului unde a fost propulsat şi i-ai simţit mâna cum Îţi
atingea spatele cu mişcâri lungi şi sigure. Urmareai curiozitatea degetelor care
citeau parcă în Braille conturul foarte uşor reliefat al tatuajului ce-ţi înfrumuseța de
vreo două săptămâni, pielea. Ai fost întodeauna mândră de spatele tău elegant
care ţi-a adus în decursul anilor nenumarate complimente, dar acum trăiai o
curiozitate aproape copilărească să auzi prima părere masculină asupra desenului
ales.

"Eşti nerăbdator să ma vezi? ai întrebat zâmbind complice şi, fără să aştepti mai
muit decăt clipitul lui aprobativ, te-ai ridicat. Cu prosopul care zăcea lângă tine ţi-ai
acoperit sumar sânii, apoi râzând şi privindu-l insinuant I-ai mutat peste tatuajul
ascuns, în timp ce te-ai aşezat peste picioarele îndoite sub tine. Lent, de parcă erai
scufundată în miere, te-ai rotit. Stiai că e poziia care-ţi punea curbele suave ale
spatelui în lumina cea mai erotică şi ai întors capul să-i vezi reacţia necenzurată.
Cu dexteritatea unui magician profesionist mâna ta a îndepărtat prosopul. Două
itere "S" alungite, precum acoladele prin care respiră o vioară, se Iafăiau simetric
deasupra feselor. *.. şi se poate cânta la acest instrument? ” a întrebat el
mângâind curba taliei şi coborând degete adimirative de-a lungul desenului.

"Dacă ai "arcuşul" potrivit se poate” ai şoptit pe o voce, catilelată de fantezii şi
promisiuni

"E unicul pe care-l am” a spus el râzând şi s-a ridicat în picioare desfăcându-se la
pantaloni cu acel gest tipic masculin golit conotaţii teatrale. Eliberat de constrângeri
un penis uşor curbat, mai mare decât cel din amintirea ta şi aproape elegant prin
postură ţi-a acoperit o bună parte din câmpul vizual. Ai fost într-o clipă vrâjită de
bobocul lucios, încă nedeschis, al acestei lalele purpurii, de grosimea lui şi de
pielea netedă aproape fără cute care-l deosebeau de tot ce ai cunoscut până
acum. Ai întins mâna spre el şi ai simţit brusc cum ți se uscă gura când degetele
s-au crispat pe circumferință. Senzaţia trăită a fost de electrocutare. Parcă ai pus
mâna pe un cablu de înaită tensiune care a prins brusc o voinţă şi viață proprie.

Cu mişcări oarecum nehotărâte I-ai apropiat de buze, gest pe care el l-a comentat
doar cu patru cuvinte încurajatoare: "Arcuşul vă aparține Doamnă după care s-a
întins pe cearceatul şifonat.

Odată cu trecerea înspre maturitate ai învăţat să savurezi controlul pe care-l
puteai impune în astfel de situaţii asupra iubițitor tăi. Puţinii care au fost şi care au
avut norocul să atingă cu tine acel grad de intimitate emoțională în care erai
capabilă să dăruieşti plăcere cu buzele, cu gura. Vizualizai trăirile lor ca pe un voiaj
în vagonul deschis al unui Montaigne Russe, aventura repetată, deşi mereu inedită,
pentru fiecare din ei. Îi plăcea enorm reacția lor Ia jocul şi curiozitatea ta, la
schimbările de ritm sau viteză şi ai devenit conştientă de nemarginita putere gurii
ale în clipa când îi lăsai să se prâbuşească aproape pe verticală, cu ochii sticloşi
sau închişi, bolborosind cuvinte pătimaşe, prizonieri ai propriului tren către plăcerea
supremă.

Cu astie! de gânduri în minte ai alungat ultimele îndoieli ancorate de puţinele ore
petrecute. împreună şi ai început prietenia cu "EL". Buzele s-au rotunit în jurul "ui"
jar limba început să deseneze leneşă spirale când mai largi când mai înguste,
parcă lustruind un metal flexibil, pe când mişcarea repetitivă a gurii se modula pe
sunetele ce izbucneau uneori din pieptul lui

Cândva, mai târziu, parcă în transă, ţi-a luat delicat fața în palme, ţi-a mângăiat
îndelung pleoapele închise, sprâncenele, apoi te-a îndepartat uşor, retregându-se
dintre buzele umede. Oarecum contrariată de o astfel de reacție masculină ai
deschis ochii. "înainte de a ne separa iar trupurile aş vrea să întru în tine”, a spus
simplu şi te-a ridicat în acelasi moment peste el. Coapsele ţi s-au desfăcut,
aproape zâmbind de primitoare ce erau şi te-ai lăsat pătrunsă, simțind cum îşi face
oc, fără grabă, între faldurile rozalii uşor întredeschise. Aproape lipsită de suflare
urmărea penetrarea, molcomind cu mişcări zgărcite pelerinajul lui câtre miezul tău
profund, fierbinte şi infometat. Părea să fie o neaşteptată reuniune cu o parte
pierdută a propriului corp. Nu mult după regasire, unduielie ți-au devenit lungi şi
zemoase ca şi cum ai i tânjit după esenţa unui fruct exotic.

Parcă ampliicând dorința ta neverbalizată de intimitate el s-a ridicat şi te-a inchis
uşor în golful braţelor iar buzele vi s-au îngemânat într-un sărut nesfârşit. Cu sânii
iţi de pieptul lui, cu palmele şi coapsele innodate în jur, părea-i un grup statuar
dintr-un templu indian. Dansul trupurilor urma un ritm nescris de roțile de tren, sau
de tangajul vagonului prin noapte. Eraţi un cuplu pierdut într-un legănat distilat de
finalitate, un dans care imperechea nu doar carnea ci şi sufletele.

"Nu încă iubito! "au fost cuvintele care au sfăşiat mătasea anticipatiei în care erati
învăluiț. Cu fața desprinsă de gătul tu ţi-a şopti, vocea zdrelită de zbuciumul
respirației... "Ramâi aşa, ...opreşte-te.. ..aşteaptă câteva clipe şi... imaginează-ți
că... respir... doar prin miezul meu închis în tine”. Absența mişcării ți-au tulburat
brusc. culorile imaginației. L-ai simţit concentrat, cu porii sufletului expuşi, infometați,
prin care tu năvâleai în el sălbatic, aşa cum năvâleşte primăvara într-o cameră la
indepârtarea obloanelor. Trăiai o senzaţie stranie de parcă erați o nouă entitate
sau poate o regăsire a vreunei forme primare. Muşchii tăi constrictori au inventat
dintr-o dată o nouă valență senzorială şi aveai impresia ca te-ai născut spontan
într-o stare de agregare necunoscută. Respiratia a descoperit o cale inedită câtre
suflet şi ai avut revelaţia că viața transcede delectarea cărnii iar că trupul tău
dispare.

După o bucată de vreme ce pârea dezlegată de ore sau ani ţi-a atins vulva, şi-a
năciait palmele cu seva ta şi fără să ezite şi-a sters cu ele fața, apoi .... gătul tău
Aroma şi gemetele l-au stârnit iar şi, revenit din transa respirației metamorfozate,
şi-a reluat tangajul. "Mi-e aşa foame de tine încât nu mă pot oprira mârtuisit vocea
ciobită de poftă în timp ce te-a întins pe cerceatul jilav şi, fără să piardă ritmul sau
intensitatea, şi-a continuat neostoita căutare. Atunci când vibrație tale au început
să te apropie de prăpastia orgasmului spre care tânjeai, ţi-a cuprins gătul cu palma
stângă aşa cum ai cuprinde gâtul prelung al unui violoncel iar gura s-a aplecat să
sărule pacea ascunsă în umbra claviculei. Să nu-ţi fe frică iubito”, ai mai apucat să
auzi înainte de crisparea degetelor pe arterele carolide. Strânsoarea a fost fermă
fară a fi dureroasă şi în scurt timp întunericul aproape că a stins luminile din spatele
pleoapelor. — Mişcarea Iui a câştigat în amplitudine dansând în acelaşi ritm cu
respirația ta care stiga cu eforturi în crescendo după ajutor. Duritatea erecției fi
presa pereții vaginului şi-i accelera cu fiecare secundă prăbuşirea în timp ce inima
se zbătea de parcă vroia să-ţi părăsească pieptul. lar momentul în care degetele
ui ţi-au eliberat gătul şi sângele şi-a regăsit dreptul la mişcare, un curcubeu
nimaginabil de culori ţi s-a revărsat în fața ochilor odată cu zvâcnirile circulare ale
unui orgasm cosimic.

Partea a l-a