Spiritul timpurilor trecute PLUTESTE...
De ce incerci sa vezi cu ochii deschisi / Ce nu poti sa vezi cu ochii inchisi?!...
Din fiecare colt de mobila
Din vechi fotografii
Din cutele draperiior ce se misca Ia fiecare deschidere de usa
Parca ma privesc,si azi,ochii CELUI PLECAT.
Sufletul s-a obisnuit cu singuratatea
Dar iata o clipa, cand lipsa LUI
O simt in chip pipait
Cand absenta e tot atat de materiala
Ca si prezenta
Urmeaza sa te visez langa mine,
Infasurat intr-un prosop de ceata.
Urmeaza sa ratacesti în sfanta mea singuratate.
Sate plimbi semet pe lacul amintirilor mele.
Sa te dezbrac de iubire cu mainie.
Sate imbratisez prea tare.
Minciuna capata mirosul pieli tale
Ce relativ si trist imi intra-n carne
Si ce-mi pasa de timpul PIERDUT.
Pregatindu-ma pt fapte ce nu le voi indeplini?!
Și ce-mi pasa de iupta cu lumea „cu viata,
Cand lupta impotriva a ceea ce SIMT
Este cea mai crancena upta?!
Asez.usor,urechea la pamant.
mi pare ca locurile sfintite de pasii TAI
Se infioara si acum de soapte de dragoste.
Te las sa pleci Soare, insa,
opresc acrima ta pt a ma spala de amintiri
Cand în ceasuri CA ACESTEA te voi dezbraca de iubire
CU OCHI MINTII