Fantezii Erotice

Cand mai vii la mine sa bem o cafea?

Vom da ceasul inapoi... doar ore. Nu zile, nu saptamani, nu ani. Va fi mereu doar
o cafea. Cu zambete, îraze scurte, gesturi neterminate... o tigara aprinsa sio
privire aruncata pe furis. O respiratie adanca... nu tu pe mine si nici macar eu pe
ine.

Doar aroma calda dintr-o ceasca fara forme, în care nu vom incerca sa ghicim
nimic.

Cand mai vii la mine sa mai bem o catea?

"Si vis amari, ama! *, spuneau candva. Va trebui sa te legi de mine si sa nu ma
mai patezi vreodata cu vreo urma vechea de-a ta! Va trebui sa devii granita
universului meu, sa ma faci sa fiu sigur ca nu ma voi topi în aer.

Chiar nu meritam oare noi, peniru noi insine, sa ne retragem macar din cand in
cand nu in templul credintei fatarnice cu care ne laudam, ci în manastirea sufletului,
acolo unde taina inimii se deschide mereu cu adevar în fata fiecaruia?

Fiecare umblam pe cararea care ne-a fost dat s-o calcam... ceea ce face o
diferenta esti tu, ceea ce pui si ceea ce dai, felul in care pui si in care dai. Ramane
n cele din urma una dintre putinele diferente pe care le poli face atunci cand vine
vorba de tine si de ceilalti ca oameni
NU, stai, nu ma intelege gresit. Stiu ca nu crezi in a doua sansa data de oameni.
Viata în sine nu cauta numai binele, asa ca nu are rost sa te schimbi. Am glumit.
Deci
Cand mai vii la mine sa mai bem inca o cafea?