Fantezii Erotice

Este ciudat cum alterneaza tristetea cu fericirea, zambetul cu lacrima... Este ciudat
cum imi vine sa urad melancolic de seninatatea cu care glumeam ATUNCI, cum
ar giumi, fara sa stie nimic, cei al caror tren a si pornit pe o înie pe care alt tren
vine. dimpotriva. Este ciudat cum mi se plimba vielios prin minte, zeci de planuri
absurde, cum se macelaresc intre ele si dispar fara urina.

Retraiesc tot ceea ce a fost si tot ceea ce a fost are un farmec inedit, pt ca stiu ca
de-acum n-are sa mai fe nimic, de-acum încolo incepe neantul.

Tristetea da vietii mele o cadenta grava, incetinita... Nu numai o melancolie
organica sau o risipire, ci o fitrare care se prelungeste în mine, otravuri lente,
nimicitoare... Dupa exaltare si bucurie in lumina, urmeaza aceste disoluti
impleticite.. Simt ca viata imi refuza limpezimea tonica, triumfatoare, viata m-a
indepartat de EI.

Fiecare coltisor imi vorbeste de EI, iscodind trecutul trezeste amintiri din stinsa
noastra _viata. Parca totul s-a petrecut intr-un vis absurd si neverosimil. lata,
țrecutul incepe sa se miste, intors îa viata... intamplari, lucruri, cuvinte care au fost
ODATA, toate astea nu murisera, zaceau doar ascunse în pivnitele fintei mele
tulberate.

Si iata-ma... cu sufletul plin de tine, plin de fericire si destramat de ingrijorare,
nefericita c-am ajuns tarziu la gara, recunoscatoare Cerului c-am ajuns a timp!
disperata ca nu ne-am sarutat, roasa de regretul de a nu fi venit mai devreme pt a
i vorbit mai mut, in conditii tnai firesti, mangaiata de privirile tale, de mana ta
care-si iua lung, pasionat, trist, ramas bun.
lubitul meu, atat de drag, de minunat, de adorat, de al meu, INTALNIREA
aceasta, venita dupa atata suferinta traila, a fost cel mai frumos der al vietii, caci
ne-a legat pt totdeunat Ceea ce m-a fermecat, m-a legat atat de tainic de tine, au
fost “intalnire” noastre de Ia inceput, corespondenta uimitoare, miraculoasa, in
GAND. Imi spuneai intocmai cwvintele pe care le doream, faceai exact gesturile pe
care le asteptam... Am suferit, te-am cautat, te-am asteptat siai venit asa cum
te-am vrut, asa cum te vreau, transparent pana-n strafunduri, plin de dragostea
noastra, pana în adancuri[...]

De ce e sorți sa treaca momentele acestea frumoase si nu dureaza cat viata? Ori
daca se sting, de ce nu se stinge si feclia zilelor noastre? Ce pretuieste viata fara
frumusetea unor asemenea clipe, dupa ce le-ai cunoscut?!

Intalnirile noastre n-aveau în ele bucuria marunta a oamenilor care nu-si mai
pastreaza nimic nou, ci efuziunea imbratisarilor ca dupa ani de despartire. Nevroza
iubiri noastre sporea odata deprinderea. Nu era ca sentimentul ce-si pierde
intensitatea prin vibrare indelunga: era ca viciul ce se hraneste cu excesele iul
Ciipele de amaraciune se succedau cu clipe de fericire si ele erau intotdeuna
aureolate de vorba moicoma si duioasa a Lui, de glasul si rasul Lui, de mainile Lui
mangaietoare. Cand vorbea, fluidul emotii circula prin cuvinte si ie insultetea.
Rostea cuvintele intr-un fel anume, de parca le-ar fi cantat... Erau atat de colorate
si insorite si mi se intipareau lesne în minte. Cand zambea, pupilele lu intunecate
ca visina coapta, se faceau si mai mari si o lumina negrait de duioasa se aprindea
in ele.

[... Jinchid ochii, cuprinsa de o tristete adanca... Chipul Lui imi luneca usor inainte.
i simt sufarea calduta a buzelor intredeschise, îi vad dintii sclipind, si ochii sai
mari... si acea privire lunga, piezisa, duioasa, intrebatoare... Nu am cunoscut alta
inta care sa puna în iubire atata patima, atata dorinta de a trai si intelege
dragostea, în care se integra cu toata finta sa. Se indrepta spre iubire cu ace! simt
instinctul al florilor care se întorc spre Soare. ll priveam orbita. Frumusetea lui imi
obosea ochii... i adoram atata cand isi plimba buzele lacome pe ochii, pe gura, pe
gatul, pe sanii mei descoperiti usor de lupta, fara sa schitez un gest de impotrivire.
Gurile noastre se intaineau sub umbra parului meu nisipiu, iar bratele strangeau
nfrigurate trupurile topite în iubire.

Aceste iesiri adorabile ale sale, temperamentul sau pasionat, faceau din orele
noastre de iubire, clipe ce nu se pot reda in cuvinte. Erau ceva negrait, mai subtil
decat poezia: erau muzica vietilor noastre.

Nici o iubire n-a fost mai libera, mai inalta, mai curata decat a noastra. Nimic din
seductia obisnuita a oamenilor, din minciunile cu care incepe si se sfarseste un
amor. Ne-am iubit din prima clipa a vederii noastre... Din prima clipa am privit cu
uimire, cu farmec, fiecare trasatura a Lu, îl pipaiam cu mana avida, ca pe un obiect
rar, dorit cu insetare si pe care in sfarsit! posedam.

in toata finta lui, plina de viata si frumusete, era un amestec atragator de siretenie
si de nepasare, de artificiu si de simplitate, de liniste si vioiciune. în tot ce facea si
spunea, — in orice gest al Lui, se simtea un farmec suav si usor, se oglindea
personalitatea lui puternica si libera. Fata sa se schimba necontenii, juca,
exprimand, aproape în acelasi timp, o usoara ironie, melancolie si pasiune.
Sentimentele cele mai contradictorii, repezi si usoare ca umbra norilor pe o zi cu
soare si cu vant, treceau neincetat in ochii si pe buzele LUI.

Expresia aceea ma va urmari MEREU si atata timp cat inima si mintea mea vor
nastra amintirea LUI ii vai vedea in nimbul acela de nnezie SUPRANATURALA