Fantezii Erotice

Nu putea fi adevarat; pe vremuri, aceasta femeie nespus de frumoasa, ridica tot
targul în picioare, barbati si femei deopotriva, prin eparitiie ei maiestoase ia
festivtatile organizate de fosta nomenclatura. Era in egala masura adorata de
barbati si deshintata de femei

Caica usor, moale, deloc rigid, un zambet protocolar si cald in acelasi timp îi afisa
in mod simetric dantura perlecta, tinuta era intotdeauna impecabila si totusi lejera,
o iejeritate pe care numai constientizarea superioritati ti-o confera, afisata insa ca
pe o promisiune; nu te simteai umil în preajma ei, dimpotriva, ceva din maretia ei te
invaluia precum mirosul unui parfum deosebit de fn. Nu poate fi adevarat; am în
fata maea o femeie batrana, ridicol de cocheta, fardata osten fativ si ieftin. hainele
tradeaza posibiltati precare, o pereche de manusi albe incearca sa tuseze o
noblete scapatata si, din cand în cand un gest naturalizat cine stie acum cat timp,
imprastie in jur secvente ale unei feminitati ruinate; un reporter balbait i adreseaza
intrebari. stredelitoare; eu, pun mana pe telefon, formez un numar... si astept
nfrigurat, am un nod în gat si vorbele parca nu mai vor sa iasa, o voce fabacica ma
nterogheaza calda si rabdatatoare'cine suntetzi” 'de ce nu vorbiizi”. A doaua zi
chiar, eram in salonul acestei doamne, acelasi salon in care pashisem pt prima
data' acum 30 de ani. Un spatziu cochet ce gazduia o femeie debordand de
prospeizime, o lume ce se fara la picioarele ei, bucate si bauturi fine, totul era
marcat de o profunda discordantza cu mizerie ce curgeau pe

Dambovitza la vremea aceea. Din cand in cand, din borhotui ce inunda trotuarele
Bucurestiului, un individ sau o îndvida, ajungea sa calce pragurile acestui salon
manat de vreun interes sau pur si simplu de imtamplare, eu find unul dintre aceshti
fericitzi. Este vipie mare in Bucuresti, nu am luat flori, ar fi palit iar sugestia ar fi fost
inevitabila, asha ca am venit cu o cutie cu bomboane si cunoscandu-i gustul pt
pictura, am cumparat un almanah cu reproduceri dupa Giotto. Avem o ora de cand
vorbim si starea generala este proasta. Am obosit sa ma prefac ca nu observ cat
de obosita este si cum vrea sa mascheze asta, Daca as fi avut acum 30 de ani
acest prilej. momentul de translaizie este gata sa se produca, pt o fraciziune de
secunda mintea mea produce descarcari electrice, schilze erotice venite din
recutui meu neimpinit.. ma scutur ca de un gand rau, am gura uscata si spatziul
parca s-a golit de conizinut, este redus la o iinie infinita si un beep... adica
sfarshitul. Incerc sa spun ca trebuie sa ma retrag, ne apropiem pt a ne lua ramas
bun si în semn de respect, depun un sarut sec pe gura-i veshteda, pe care l-a
primit rece, mascand inteligent uimirea. M-arunc vielios în strada, caut infrigurat un
coliz de natura, verdeatza, copaci, ori, apa, fantani arteziene. viatza. Ma pierd pe
aleile parcului, trag puternic aer în piept, privesc in jurul meu si zambesc impacat
cu mine insumi- scena e plina snectacolul continua.