dans
o muzica divina se aude de sus, de undeva...
ne miscam rupt, pe un petic de scena,
vrajizi de acelashi ritm,
pashii noshtri sunt uneori moi,alteori fermi,
dar mereu în stare de echilibru
o pirueta frizeaza artistic dezastrul,
nu va speriatzi,
asha e dansul,
palma mea ocroteste duios,
coapsa ta dreapta,
la feicum degetele tale,
mangaie umarul meu stang.
te aduc pe spate ca un arc peste veshnicie,
cu toate ca doar o clipa te privesc,
cum mori arzand in varcolii simlonice,
pentru ca sa renashti mai inalta,
ne ultimele acorduri de tanao