Spovedania (scrisa de Mihai Eminescu)
- Vai, ce pulă mare, încep să mă tem. Nu mai pot de frică, deacuma gem Uite-o cum se mişcă, cît e de fudulă Fericită e aceea înfiptă cu aşa pulă.
Spovedania
Pacea se lăsase pe întreaga fire
Coborise seara peste-o mănăstire
Era în toiul veri, jos într-o poiană
Stau vorbind un popă cu o fetigcană.
El cu barba lungă şi obraji frumoşi
Cu ochi de cărbune şi corp viguros
Ea, micuță, zveltă, cu sâni săltăreți,
Cu şolduri rotunde şi cu părul creț.
- Plecăciuni părinte, aşa cum se cuvine - Bună seara fato, ce cauţi pe la mine?
- Am venit, părinte, să mă spovedesc - Soțul te înşală? E beliv? Te bate?
- Nu de asta-i vorba, mi-aduce de toate,
Dar ce-mi foloseşte dacă nu-i bărbat.
Înțelegi, părinte, ce vreau eu să spun,
Despre partea ceea - nu-i deloc el bun.
- Spune-atunci femeie, nu-ți fe ruşine
Spune cum ție vorba, să-nțeleg mai bine
Nute ia în braţe, eşti nemingiiată,
Nu-ţi dă bârbatelui ce-şi doreşte-o fată?
- uite ce, părinte, cum să-ţi spun - e mică
Cind mă simte-aproape, abia se ridică
EI ma ia în brațem, vrea să mă sărute
Eu ma bag sub dinsul, poate că mă fute?
El urcă pe mine, îl mingii la coaie,
Da din cur o dată, ş-apoi i se-nmoaie
Mă desfac Ia pizdă, mă sui eu pe dinsul
Dau s-o vit în mine şi m-apucă plinsul
Eu tremur ca varga, el stă neclintit Şi mă priveşte-n ochi de parc-aş îi timpit
Eu stau toată noapte, ma frâmint şi gem
Ce-o fi asta? O fi vreun blestem?
L-a legat vreo fată de 1a e! din sat,
L-o vrăji vreo babă, lar îi deochiat?
Am venit, pârinte, dacă mă-nţelegi
Să te rogi la Domnul, soțul să-mi dezlegi
Nu mă duc de-aicea, nu mă dau bătută
Dezleag4-l, părinte, vreau să fiu futută
- Bine, fata faicâi, rog pe cel ceresc
Sâmi asculte glasul şi s4-] lecuiesc.
Pentru asta însă ai să faci canoane,
Să te rogi fierbinte şi să dai pomană
Dar, ia stai o clipă, stai şi imi explică,
Zici c-o freci în palme şi nu i se ridică?
Tu te dai întreagă şi cu pielea goală
Jar el priveşte şi nui se scoal4?
Tu te culci în pat şi stai aşa lungită
Icaleci pe dinsul, dar el stă ca o vită?
E de necrezut asta, iţi mărturisesc,
Aud prima dată de cind spovedesc
Aşa de frumoasă, tînără, e culmea
Să nu ai parte-n viaţă, de un bărbat ca lumea.
Dar mai şti păcatul, poate mă înşel, Ştii ce aş propune? - haide să încerc
Tu să-mi mingii sin, iar eu să te frec Şi de-i suge-o bine şi o vei vedea sculată
Nu încape îndoială, eşti nevinovată.
Şi atunci va-ncepe post şi rugăciune
Acel totputernic să facă minune,
Să-ţi dezlege soțul, s4-] facă vinjos,
Să te mulțumească prin faţă şi prin dos.
Dar să şti un lucru, că păcatul meu
E cu mult mai mare, iartă-l Dumnezeu - Bine-atunci părinte, fie precum spui
Mă dezbrac îndată, cred câ-i bun.
Şi în seara ceea, în umbră s-arată
Două trupuri goale ce se înfruptau
Fata speriată, cu dor nesătul
Ti prinsese-n palme fața de mascul.
- Vai, ce pulă mare, încep să mă tem.
Nu mai pot de fică, deacuma gem
Uite-o cum se mişcă, cit e de fudulă
Fericita e aceea înfiptă cu aşa pulă
litare ca piatra şi stă drept în sus,
Atit îi de mindră, îmi place nespus
Da-mi voie, părinte, vreau să o sărut - la, fetiţă dragă, suge cit mai mult
lar acum ajunge, lasă-te pe spate,
Destă cracii bine, atit cit se poate.
Unde vazu pizda popa înlemni Şi-i veni odată mii de nebunii
- uite, ce minune de la Dumnezeu
Lasâ-mă fetițo, s-o sărut şi eu
Ce vaieți, fetițo, te supără iarba?
- Nici decum, părinte, mă gidelă barba.
- Atunci eu cunosc bine şiretiicul
Destă cracii bine să-ţi Sârut buricul.
Ajunge, părinte, nu mai pot, ti jur
Bagâ-ți pula-n pizdă şi mă ia de cur
Hai, părinte, vir-o s-o simt totâ-n mine
Să ne cirligăm şi să ne futem bine.
Bine ce-i atuncea, de vrei să te fut,
+ bag pula-n pizdă de Ia început
Stai în patru labe, saltă curu-n sus
Stai aşa pe iarbă, precum eu ţi-am spus.
Ja pula cu mina şi i-o potriveşte
Pune-ti-o Ia pizdă şi-apoi mi-o beleşte
Aşa, foarte bine, acum e belită
Şi te futa taica să fi fericită
- Fute-mă mai tare, strînge-mă de cur,
Trage-mă în pulă şi prin împrejur - Ea la taica pula, te fut bine-aşa?
- Freacâ-mă părinte, şi nu mă lasa.
Nu te las fetio, te mai fut un pic,
Ca s-o simţi îndată pina la buric
Acum saltă curu şi te-ndoaie
Ca să între pula pînă şi cu coaie.
Stai, fetiţa taicăi, da rabdă o clipă,
Nu mişca din cur, simt că mă furnică
Prea te-ndeşi în pulă, dă din cur uşor Ține pula-n pizdă, nu mişca că mor.
- Simt că mă furnică, of, m-am Sloboziti
- Mulţumesc, părinte, că m-ai potolit!
*** În poiana crucii, În poiana-adincă
O fată si un nonă se snovedesc încă