Fantezii Erotice

S-asa stateam io in fata cortului cu ochii varati in focul care ardea în fata mea.
Caldura lui îmi umplea trupul, fata imi radia. Flacarile lui jucause ma fascinau, imi
umpleau imaginatia. Era fratele meu, i simteam în suflet. Asemenea lui ma aprind
ca o flacara si ard pana nu mai ramane decat cenusa.

Dansul lui ma tulbura si mi s-a parut ca vad prin ficarile lui pe cea mai buna
dansatoare din satra, o tiganca cu parul negru ca abanosul, ondulat, cu dintii albi
ca laptele de iapa, cu buze rosii ca sangele ce-l varsam din cand in cand sau ca
ciresele ce le furam de ia tumani. Cu mersul ei in se lua ia întrecere cu fiacarile pe
care si le impietea ca o esarfa în jurul ei, vantuii trecea prin par. Era ireala, ca o
fantasma miscatoare. Peste jarul incins din sufletul meu avea efect de gheata, mai
puternic decat orice pasiune. Sangele-mi atat de fierbinte mi se racea deodata. Si
acum venea direct spre mine, o vedeam prin focul din fata mea care trosnea.

-Ce faci uratule? ma trezi ea din reverie. Vezi ca baba Racovina te cauta ca sari
aci frectie. Cred ca te place, spuse ea si pleca baljocoritoare, cu un ras rautacios.

Nu-i raspunsei. Toate fetele isi bateau mai mul! sau mai putin joc de mine pentru
ca intr-adevar eram urat, si o stiam si eu foarte bine. Nu toate insa indraznesc
sa-mi spuna pentru ca le e frica sa nu le bat, se tem de mine pentru ca sunt
cunoscut ca unui din cei mai vicleni si mai rai tiganusi. Eu am fost cel care i-a taiat
beregata mucalitului de Berbeco ca unui porumbel. Adormise dupa tuica ce o
bause seara si dupa ce a pornit balabanindu-se spre calul sau ca sa-i priponeasca
-am vazut cum a cazut beat in iarba. Nimeni nu-l mai vazuse, doar eu. M-am uitat
n jur sa vad daca nu mai e si altcineva si m-am furisat pe alta carare, ca sari vin în
ata. Mi-am pipait briceagul ia spate. Aveam o socoteala cu tiganul acesta. Pusese
pe ali sa-mi fure bistarii ascunsi in coada calului pe care ii aveam de la un ruman
jefuit intr-un han, iar Berbeco ma pandise, stia unde ii ascunsesm si m-a dat de
goi. Dar acum sosise vremea rafuieli. M-am dus ia mos Berbeco si, cum dormea
dus prada betiei, i-am taiat gatiejul printr-o miscare iute. Siintii o mare desfatare
cand sengele-i cald imi izbucni pe mana. Am luato picatura si am dus-o la buze.
Savurai razbunarea în timp ce mortul isi horcaia ultimile zvacnii. Cateva luni bune
a trebuit sa fiu fugar, sa nu mai stau in satra.

Si atte si alte ispravi. Toti se temeau de mine nu numai datorita rautatii mele ( cum
spuneau ei) ci si datorita vicleniei care o mostenisem de la muma, moarta de 7 ani
si care fusese ghicitoare. Toti spuneau ca imi trimisese mie puterile-i miraculoase
nainte de a muri, printr-un ritual numai de ea stiut în care imi dadu sa beau o
picatura din sangele ei. Insa eu nu cred in astfel de lucruri, eu sunt eu de cand ma
stiu

Numai fetita asta avea tupeul sa rada de mine fiindca stia ca este cea mai
frumoasa si ca, toti tiganii o doresc. Pentru mine, ea era vrajitoarea, mai ales cand
dansa în fata focului, cand tot trupul ei facea dezastru in trupul si sufletul meu. Imi
pierdeam mintile, ma hipnotiza, valurile fustelor ei imi ameteau siturile si nu mai
vedeam nimic în jur decat numai miscarile ei dracesti cu care imi tortura sufletul. O
uram atunci la fel de mult ca si acum.

-Ei, lasa ca ai sa mio platesti tu odata cu vart si indesat, mi-am rostit neiertator in
mine insumi. Jur pe talistnanul mamei.

Si intotdeauna imi tn juramintele facute.

lar eu sunt intr-adevar foarte urat, dupa parerea celor mai multi, dar si eu o stiu
foarte bine. Am un nas foarte mare si dus într-o parte de la o bataie cu cutitele din
care m-am ales cu nasul taiat deoarece am incercat sa evit lovitura care fusese
indreptata de fapt spre ochi. insa celalalt adversarul, mai nefericit decat mine, nu a
fost la fel de rapid si a trebuit sa simta lama cutitului meu in piept pana in plasele si
-am privit în ochi pana si-a dat ultima sufre, vrand sa-i vad întfant, sa-l simt cum
se inmoaie sub mine si ramane fara putere.

Ceva asemanator as îi vrut sa-i fac si diavolitei asteia.

Am mai iniurat-o inca o data în gand si m-am indreptat catre focul lui Goro. Eram
prieteni de hoti. Ne feream unul de altui dar aveam nevoie unul de celalalt. Si ei
era tare siret si uneori ma surprindea cu miscarii lui viclene. Erau adunati la ei si
ceilalti, vreo 2 tineri si 3 mai batrani. Aveau o sticla de tuica pe care si-o treceau din
mana in mana, radeau cu glas tre si tipau unul la altul gata sa se ia la batie. Dar
nu se iuau, asa sunt tiganii, pasionati, zbiara si rad ca salbatici. Cand am ajuns eu,
vreo 2 pe care ii batusem intr-o zi cu parul se uitau chioras la mine, cu ura. Ceilalti
erau la fel de neprimitori pentru ca urma sa ie iau bani ia barbut. Dar nimeni nu
avea curajul sa imi spuna ceva. Cand am aparut eu tacura si se lasase o niste
apasatoare. Era clar ca nu le eram simpatic. Mie insa imi placea, imi placea sa rad
de ei, sa le vad neputinta. Cu cat ma urau mai tare cu atat eram mai bucuros
pentru ca stiam ca ma invidiau de fapt. Asa ca pusei paie pe foc:

-Care are ceva de pierdut in seara asta? Toti isi atintira privirile sticloase spre
mine si i-am vazut cum isi inclestara pumnii a revolta. M-am facut ca nu am
observat si am continuat:

-Mos Papeica, adu zarurile.

Mai nimeni insa nu avea chef de barbut asa ca am inceput sa discutam despre
afacerile cu caii pe care trebuia sari vindem.

Nici nu am apucat bine sa vorbim ca deodata se aud niste tipete din dreptul
cortului bogatasului Baroleu. Era clar, barbatului i se nazarise iarasi ceva pe
muierea lui si acum o batea facand-o sa ciripeasca ca o scroata mozolita. Se auzi
un urlet inadusit de o lovitura de pumn peste fata. Barbatul iesi iniurand ia usa
cortului si zarindu-ne, se indrepta spre noi nervos. Era beat bine. Toli tiganii se
imbata seara. lar el veni la noi cu hartag. Mi-a parut bine. EI era cel mai bogat igan
din stra noastra si ma gandeam ca poate am sa reusesc sa-i fac sa joace zaruri si,
profitand ca e beat, sa-l insel. Cunosc foarte multe sireticuri asitei ca sa pot
castiga. Am incercat sai imbunez zicandu-i ca poate sa bea cu noi si sa uite de
necazul nevestei, ca femeile sunt proaste si nu inteleg mare lucru. Ca bataia ie
face bine, chiar daca nu ie desface la creier, dar macar e ajuta sa tina drumul
drept. Aveam insa un plan cu el în seara asta si picase tocmai a tanc.

Am inceput sa ne distram jucand zaruri. L-am lasat sa castige de cateva ori ia
rand apoi, incet-incet, jucam din ce în ce mai serios, mizand pe valori cat mai mari.
L-am inselat si chiar cei din jurul meu vedeau asta si chiar i Sfatuiau sa nu mai
joace ca e beat, dar ei, mandiu si incapatanat ca un catar, inversunat de pierderile
suferite si beat find, a continuat jocul aprins în defavoarea lui. Devenise violent.
dar nici ca se iasa. lar legea zarurior e lege. Ce ai pierdut, nu se mai intoarce
inapoi. Erau si martori, iar pentru tigani e O lege nescrisa. Ai pierdut, pierdut
ramane. Barbatul isi scoase cutitul si se taia pe piept de fiecare data cand pierdea,
dar prostul de ei, mandru ca un curcan, continua sa joace în dauna lui. lar eu îl
incurajam, mizand chiar cu lucrurile castigate de la ei, ca sa-i fac sa sie vrea
inapoi si astfel sa continue sa joace, dar de fapt sa piarda. li dadeam nadejai false,
ar zarurile masiuite erau mereu de partea mea si loveau in carnea iui, lasandu-i
intr-un final sarac-sarac, fara pic de avere. Era ca si turbat, bea intr-una si injura de
foti sfintii. Eram insa atent a ei ca nu care cumva în disperarea lui sa incerce sa ma
loveasca cu culitul care era insangerat de ranile ce si le facuse nebunul insusi
Acum era momentul. Acum trebuia sa incerc lovitura cea mare, o surpriza pentru
oti. Trebuia sa fiu foarte lucid si viclean. Am incercat sa-l iau cu binisorul si sa-i dau
speranta. l-am vorbit prieteneste, cu incredere aproape:

-Nea Baroleu, nu-i mai face inima rea degeaba. E drept, ai pierdut, dar norocul e
ca sio curva. Nu sti niciodata cand te paraseste si cand vrea sa se intoarca ia tine.
Poate acum a prins din nou drag de tine si vei putea sa iti recastigi totul inapoi. Sa
ie ca ia inceput. Uite, si mie imi pare rau ca norocul nu ti-a prit deloc în seara asta.
Asa ca, vreau sa le fac sa castigi din nou si sa nu mai fi suparat. Uite oferta mea.

M-am oprit un pic de emotie pentru ceea ce aveam sai spun. Era ovitura fatala,
pe care o urmarisem toata seara, pas cu pas, putin cate putin pana a punctut final.
Daca accepta sa joace si aceasta ultima mana, castigam. Dar daca nu vroia sa mai
joace, totul fusese in zadar. Caci nu urmarisem decat un singur scop

-Nea Baroleu, uite oferta mea.

Am facut din nou o pauza si i priveam direct în ochi, urmarindu-i fiecare muschi al
fetei. Era tulburat si astepta foarte nerabdator sa auda ce sansa ii dau.

-E in avantajul matale.

-Dar spune odata si nu ma mai fierbe atat, zbiera el pierzandu-si tot cumpatul.

-lfi poti recapata toata averea inapoi, tot, tot. Fara nici un pic de lipsa. Eu ti-o dau
pe toata, cu o condile.

-Care? spuse el cu glasul sugrumat de asteptare incordata.

Am facut iar o mica pauza apoi am spus foarte calm dar ferm:

-Ai sa-ti joci propria fica. Daca ai sa castigi, iti dau totul inapoi. Daca nu, eu îi iau
ata impreuna cu toata averea care deja este a mea.

S-a facut rosu ia fata, ochii i s-au buibucat si a inceput sa strige ca un iesit din
minti

-Nenorocitule, crezi ca ma poti duce de nas n felul asta? Niciodata, pot sa raman
sarac pana la moarte si n-am sa-mi joc fata la barbut.

Am tacut, stiind ca era si normal ca asta sa-i fe prima reactie. L-am iasat sa sa
gandeasca un pic, apoi i-am spus:

-Prea bine, faci cum vrei. Eu insa ti-am dat o sansa, pe care o refuzi. Crezi ca
daca vei ramane sarac toata viata, fica ta va fi mai fericita? Cine ti-o va cumpara
fara nici un pic de zestre, cine? Spune-mi. Pe cand daca ea se marita cu mine, isi
recapata toata zestrea care de fapt nu mai e a ei. Nu-ti dai seama in ce situatie se
gaseste fata ta acum. Nu are nici un pic de zestre si va fi mai tare baţjocorita în
felul asta decat daca o voi castiga eu Ia zaruri. Dar uiti un sngur lucru. Nu e sigur
ca voi castiga. E posibil ca tu sa castigi si atunci îi ramane si averea, si fata. Eu ti
fac acum o mare oferta, un act de mare generozitate dandu-ti sansa sa-ti recapeti
ot avutul, iar daca ai sa pierzi cumva mana, nu e mare tragedie, fiica ta va ramane
a fel de bogata si de respectata.

Se vedea treaba ca bautura i se ducea incetul cu încetul din cap si omul incepuse
sa realizeze situatia dramatica în care se afla. Isi dadea si singur seama ca nu mai
exista cale de intoarcere. Intr-un final, sub ochii înmarmuriti ai celor din jur spuse:

-Tu esti posedat de diavol. A fost in muma-ta vrajitoarea, iar acum e in tine si te
ajuta Ia rautati. Sunt sigur ca ei te-a ajutat in seara asta, blestemat sa fi. Te-a
ajutat sa ma ruinezi. Insa nu am incotro si trebuie sa accept. E singura cale. Desi
poate ca ma duc la o pierzanie sigura, trebuie macar o data in seara asta sa-mi
surada si mie norocul. Poate a trehuit sa fie asa ca in final sa-mi pot batea eu joc
de tine, am sa-mi iau inapoi tot ce-i al meu situ ai sa-ti pui pofta in cui dupa copila
mea. Dar, cine stie, spuse e! resemnat vazandu-tmi siguranta din ochii cei fixau
necrutator si bafjocoritor, se poate intampla orice. Fa zarurile.

Am dat prima data pentru ei si zarurile au aratat 4 la 3, adica 7 în total. Am mai
aruncat o data si pentru mine. Zarurile au aratat 5 la 2, adica tot septe. Egalitate.
Am zbatut zarurile inca o data pentru el si s-a aratat a fi 4 la 1, adica 5. Acum urma
ovitura finala. Daca dadeam mai mare decat ei, castigam. Daca nu, el si iua inapoi
ot ce-i luasem si eu ramaneam sa fiu de ras. Nu-mi puteam perimite asa ceva.
Nu-mi puteam permite sa pierd, trebuia neaparat sa castig, mai ales ca-i
promisesem dracoaicei aleia care era fica lui ca o voi pedepsi. Acum era clipa.
Castigam, ea devenea sclava mea, impreuna cu toata averea ei. Asa ca, printr-o
manevra dibace am schimbat zarurile normale cu altele care aveau numai numere
mari, deci nu aveam cum sa pierd, avand in vedere ca el daduse un zar mic. Am
agitat cu calm zarurile si le-am aruncat pe pamant langa foc. 6 a 5. Adica 11. Am
castigat.

A doua zi, am venit sa-miiau ce imi apartinea, sub privinte inlemnite ale familei
nenorocite. Eram bogat, cativa baieti m-au ajutat sa-mi incarc averea in 8 carute.
insa mai ramasese un ulm lucru pe care trebuia sa-l iau si caruia nu i-am acordat
nici cea mai mica atentie în tot timpul cat statea inmarmurita langa parintii care isi
smuigeau parul din cap. Ea statea dreapta, mandra siisi astepta soarta fara sa
ase capul jos. In tottimpul cat a durat strangerea lucrurilor, nu am onorat-o cu nici
o privire, ca si cum nu exista. Vroia sa para darza în fata mea, dar eu nici nu ma
sinchiseam de ea. Am plecat inainte cu bunurie si pe ea am lasat-o în urma. l-am
transmis tatalui ei ca ea poate sa vina pe jos, in urma mea. Stie unde stau si o voi
astepta acasa. Sa vina singura. A fost o lovitura mult prea puternica. Parinti fetei
au inceput sa-si blesteme zilele, iar ea facea eforturi vizibile sa-si pastreze
demnitatea. De acum era condamnata. Nu mai avea scapare.

Am asteptat-o în fata cortului, pe un scaun. Eram stapanul ei. Veni langa mine,
ma privi adanc, nevrand sa-si plece privirea sub a mea. Am zambit. Nu realiza
situatia in care se afla. Ca s-o dezmelicesc putin, i-am facut sermn sa intre în cort.
Ezita. Pe urma, mandria din ea îsi spuse cuvantul si inainta semeata. O urmmai spre
cort. Pe sub fusta i se zareau saltand fesele rotunde, umerii se miscau ca o trestie
unduitoare.

Am ajuns în usa cortului. Se uita maret in ochii mei. l-am ranit si i-am facut un
semn foarte curtenior cu capul, ca unei printese, sa pofteasca inauntru ca e invitata
mea. Nu era allceva decat un semn dispretuitor, camuflat sub o maniera de
respect. Simti lovitura pana în inima. Ochii ii aruncau fulgere. M-am uitat tinta la ea,
n ochii ei putin pasandu-mi de scanteile lor. Era a mea. Toata a mea. Puteam face
ce vroiam cu ea, oricand as fi poftit. Era sclava mea. Se pare insa ca în cele din
urma intelesese si ea asta nu fara o urma de durere pe fata. Era prima data cand
probabil realiza ce se intampla cu ea. intra tacuta în cort, dand ia o parte perdeaua
de Ia intrare. Ramasese in usa. M-am miscat prin toata camera uitandu-ma în jur,
a toate obiectele din camera, care erau proprietatea mea si care puteam sa ie
folosesc ca arme erotice: o lumanare aprinsa, biciul de cai, vatraiul, pieptenele
metalic, penele de curcan, belisoarele magice pe care muma e folosea la vraji
Faceam fel si fel de scenarii în capul meu. Mi-o imaginam asa cum statea in
picioare, in toate pozitiie posibile: cu gatul n jos si cu un picior pe patura si unul pe
canapea, prinsa de tavan cu o sfoara, cu capul în jos si cu mainile legate ia spate
sugandu-mi pula, tragand-o ca pe un leagan sa întru in gura ei, sau desfatandu-mi
pula prin parul ei, sa mi-l impletesc dupa pula, strangand-o de gat si sorbindu-i cu
gura ulima rasuflare. în sfarsit. Prelungeam momentul. Sangele imi era numai
foc, ardeam, dar vroiam sa ma topesc mult si incet, foarte incet, la foc scazut.
incepuse sa fie din ce in ce mai smerita, stand în picioare în usa, negasindu-si nici
o pozitie confortabila, cautand cu disperare sa afiseze un aer semet. Din cand în
cand o priveam, pentru ca nai apoi sa-mi intorc privirile de la ea, ignorand-o total,
uitand ca exista. Apoi iar o priveam, mai arzator, cu pasiune. O biciuiam cu privirea.
O dezbracam în minte sili simteam dinainte fiecare atingere, fiecare sarut. Nu ma
mai saturam de ea. Eram ca un paianjen care isi tese cu rabdare panza în jurul
victimei stind ca în curand va urma sa fie a lui si o va sorbi încet, se va satura cu
seva ei

In sfarsit, am zis foarte dispretuitor:

-Vreau sa dansezi pentru mine. Aici si acum. Da-i drumul, ce mai astepti?

Orice reactie ii disparuse, era ca paralizata de umiinta la care o supuneam si
loata fata i se inrosi de rusine. Ridica totusi capul mandru într-o incercare de a
parea demna si spuse:

-Nu am muzica.

-uite ca ai, am spus si incepui sa pocnesc din degete si sa ma acompaniez cu
batut de palme. Se uita incurcata, dar vazand ca sunt hotarat si ca nu are incotro
incepu sa schiteze niste miscari. Intai mai timid, apoi din ce în ce mai sigur, tot mai
repede si mai valuros, incepu sa se miste frenetic, sa se abandoneze muzicii
paimelor mele. Auzeam amandoi aceeasi muzica, o simteam dansand în inima
mea, iar ea dansa dupa muzica inimii mele. Magnifc. Onduirile corpului ei ma
legau, ma imobiizau, ca un sarpe care te inconjoara si te leaga putin cate putin. Ma
intrebam cine este sclavul si cine este stapanul aici. Puteam sa fac cu ea ce
vroiarn, si totusi cat de slab eram farmecelor ei. Halucinant trecu prin toc de cateva
ori, arunca incet una cate una toate hainele de pe ea. Ramasese goala, imbracata
n parul ei lung si in falismanele si bijuteriile de la gat, maini si picioare. Pielea ii era
acoperita cu un strat fin de sudoare de la caldura focului prin care trecea goala si
nepasatoare. Argintui bijuteritor ei se lovea de lemnul talismanelor, focul trosnea,
vantul se auzea afara, inima imi batea tare. lata o orchestra magica, o muzica a
simturilor. O acompaniam cu un ritm din ce în ce mai alert al palmelor mele,
nebuneste, ametitor. incepuse sa oboseasca, rasuflarea ii devenise din ce în ce
mai greoaie. Doar ini juresem ca o sa ma razbun cum n-am facut-o niciodata si as
i vrut s-o tin sa danseze pana dimineata, sa-si dea sufetui dansand. Dar eram
sclav, ma durea durerea ei. Ma cutremuram doar la gandul ca as fi vazut-o moarta.
Dar oricat ar fi parut de straniu, mi-ar fi placut s-o vad moarta, chiar daca asta
insemna sa sufar la randul meu. Simteam nevoia sa ii fac rau chiar daca mi-as fi
facut si mie în acelasi timp, dar as fi fost satisfacut sa stiu ca i-as fi produs ei
durere. Totusi, incredibil, nu stiu cum, dar incepusem eu sa dau semne de
oboseala. Picioarele mi se muiau, o vroiam cu disperare langa mine, sa imi spriin
capul pe sanii ei, sa imi adap gura insetata cu gura ei, sa-tni dea aerul pe care-l
respira ea.

M-am asezat pe perne in milocul cortului si am baut un pahar cu tuica ceea ce
ma mai intari, Ea se opri din dans pentru ca ma oprisem eu. Insa ciudat, avea alta
privire. Adio aroganta, distanta, batjocura si bun venit tandrete, dragoste, pasiune,
dorinta. Se apropie usor de mine. Imi lua capul in palme si ma saruta usor pe
frunte. Ma privi duice în ochi, ma saruta fugar pe gura si isi adanci privirea în ochii
mei. Isi puse mana cu degetele-i lungi si moi pe buzele mele, cobori pe gat, imi
dadu la o parte, usor, camasa, imi dezgoli pieptul pe care depuse un sarut fierbinte,
ung, coborator, pana deasupra coapselor. Facu sa zboare cureaua pantalonilor
argi de in care imi cazura pe glezne, fructu-mi dulce se inalta maiestuos pulsand
de dorinta. Isi cobori capul acoperit de parul ei iung si moale care imi dezmierda
fericirea dintre coapse cu atingeri de catifea, printre firele lungi, inebunitoare, care
imi dadeau fiori în tot corpul pana în crestet. si misca capsorul de-o parte si de alta
a barbaţiei mele mangaindu-ma cu matasea capului ei, trecandu-mi obiectul
placerii printre firele ei de par, atingandu-ma cu crestetul capului. Puse mana fina
pe penisul meu, zgariindu-ma usor si moale cu unghie în lungul lui, iar cand
buzele ei calde ini dadura un sarut exact in vart, apoi unul lung, si cand limba-i
catitelata si umeda ma inconjura subtil, apasator, ma pierdui definitv. Nu-mi
puteam retine gemetele prelungi si adanci ce imi ieseau din piept si care veneau
unul dupa altul, ca intr-o cascada. Vroiam sa-mi simt mana mea pe ceafa ei, pe
umeri, prin par, iar cand mersei mai jos, pe sani cu mangaierile, a venit randui ei sa
geama, ramanand teapana cu gura în varful penisului meu, uitand pentru o
secunda de indeletnicirea ei, cu ochii inchisi ca. într-o visare. Avea sanii moi si
varfurile tari, intepatoare. Nu am putut rezista din a nu. le simti ntre buzele mele
care au inceput sa se miste pe toata lungimea sanilor, în jurul boabelor de strugure
de Ia pieptul ei. O intepam cu limba, cu partea aspra, dar o alintam cu dosul limbii,
moale, unduitor, dragastos, iar dintii incepura sa simta si i dulceata ce picura din
ei. Vrui mai mult. M-am dus in jos, umplandu-mi narile cu mirosul pieli eipe
masura ce inaintam spre punctul dintre picioarele ei, spre pulpele fructului ei ce
avea sa-mi dea o alta aroma, spre butonul magic. Imi indesai nasul meu cel mare
si stramb acolo, respirai adanc cu narile diatate un miros de floare salbatica de
camp ce isi oferea nectarul ei pretios scurgandu-se ca mierea din ceara topita pe
timpul verii

Ofta. Tremura. Gemu. Striga usor si o intampinai inauntru cald, umed, intim,
placut. Bariera de la intrare i se franse intr-o clipa lasand locul liber sa fie explorat
si cucerit de pionierul din mine. Ce taram maiestuos, dulce, imbatataor si odihnitor
descoperii aici. M-am lasat pierdut in e! caci stiam ca intodeauna ma voi gasi aici,
pentru ca era al meu de-acum si nimeni nu se poate pierde în propria-i casa. Am
alergat impreuna pe campuri, printre fori, vii si porni racorosi pana am zburat spre
culmile placerii

Ne-am imbratisat. Ne-am sarutat.

Pentru prima data in viata nu mi-am tinut juuinta, ceea ce ma facu sa ma
enervez un pic

Dar ea era legata de mine, ma tinea cu bratele-i calde, ma implora din ochi, se
agata de inima mea pe care...Ohh, Doamne...mi-o furase pentru ea. Eu i-am furat
averea de ia tac-su inselandu-] ia zaruri, dar ea m-a turat cu totul.

Sfarsit