Fantezii Erotice

Stiu ca poate nu ar trebui sa fie atat de bine pe cat este acurm, dar e bine si imi
place foarte mult.

Fara indoiala, este un barbat inteligent, în controlul sau, dragut, desi nu as putea
spune ca e frumos, dimpotriva, daca ar fi fost în alta situatie nu -as fi remarcat, dar
ni place cum ma priveste atunci cand spune cele mai banale vorbe, reuseste sa
dea o incarcatura deosebita lucrurilor obisnuite, ma face sa rad de cele mai
prostesti nimicuri, ma surprinde cu cate o remarca, fiecare vorba a iui îmi atinge
cele mai vulnerabile puncte, ahh... oare atat de descoperita sa fiu? Credeam ca
m-am camuflat destul de bine... Ceea ce ma fascineaza e ca indilerent cat de
"dezvețita” as fi în fata lui imi da sentimentul de sigurania si imi place sa fiu la
discretia lui, uff.. nu credeam ca pot spune asta vreodata. E ca si cum as fipe
masa de operatie a unui chirurg ce imi vrea binele si care tine într-o mana bisturiul
ar cu cealalta mana ma atinge cu blandete oferindu-i incredere. Dar cei mai mult
admir la el faptul ca e un barbat putemic, ii sint, iar sentimentele mele nu ma
inseala, insa nu-si foloseste puterea lui cu mine ceea ce ma umileste, dar nu pot sa
nu recunosc ca imi place, as putea fi sclava lui, iar el stapanul meu atat timp cat ma
face sa ma simt cum ma Simt acum.

Am putea reconstrui impreuna paradisul, dar tare ma tem ca de data asta diavolul
va veni ia el si nu la mine sielva cadea, iasandu-ma distrusa, goala pe dinauntru,
rupta si sfartecata. Doar daca l-as putea face fericit... E foarte usor sa faci fericita o
femeie, insa mult mai greu e sa satistaci un barbat.

Acum ei este interesat de mine pentu ca nu ma are, îl incant, crede ca sunt
speciala, dar oare dupa ce ma va cunoaste pe de-a intregul si va vedea ca nu am
nimic deosebit, ca sunt a fei ca celelalte fermei, va mai dori sa stea cu mine? Nu, ci
va fi atras de ceea ce nu are, va cadea in cursa sperantelor inselatoare, poate
chiar ma va uri sau si mai rau, ma va dispretui ca nu am reusit sa ma mentin ia
standardele inalte cu care chiar eu l-am obisnuit, i-am facut sa creada ca sunt
premiul cel mai greu de cucerit si cand va vedea ca fara atractia lui nu am nimic,
imi va intoarce spatele. Nu... nu trebuie sa las sa se intample asta, mai bine îl
parasesc eu acum, fiind cu demnitatea intacta, sa-l las sa ma doreasca in
continuare, voi trai datorita dorintei lui... Dar nu pot, ma atrage cum soarele atrage
toata viata în jurul lui, asa ca mai bine am să traiesc cu el acum ceea ce simi si
dupa aceea poate sa vina moartea, nu-mi pasa. Mai bine sa raman pustita pentru
lotdeauna atata timp cat pot sa ma bucur acum de focul lui nistuitor.

Stiu ca poate nu ar trebui sa fie atat de bine pe cat este acurm, dar e bine si imi
niace foarte mult.