Fantezii Erotice

PRIMA PARTE - "In barlogul lupului”

In ultimii cinci ani, ma mutasem de nenumarate ori. Din cauza serviciului alor mei,
nu stateam niciodata mai mult de doua luni in acelasi apartament. Acum ca tata
fusese. promovat, iar mana isi gasise un post mai bun, ai mei cumparasera o vila in
Bucuresti, pe care speram cu toti s-o transformam intr-un camin stabil. l-am iasat
pe ei sa se ocupe de mutat, in timp ce eu am plecat la munte cu ai mei colegi de
facultate. Cand am ajuns ia noua adresa, n-am observat nici aspectul impunator al
cartierului, nici verdeata atipica pentru urbea bucuresteana. Mi-a atras mai degraba
aten_ia casa vecina, care parea parasit.

Kilometri intregi de iedera partial uscata se intindeau lenesi pe toate tatadele casei,
ocolind doar ferestrele prafuite. Gardui era ca de cetate, mai inalt decat mine, ceea
ce probabi i-ar fi facut pe hoti sa-si puna pofta-n cui. U_ile casei erau din lemn
masiv, ca ale unei fortarete, iar gazonul din fata era neingriit, acoperit de balarii
cam de inaltimea unui adult. Singurele ferestre curate erau cele de pe fatada de
vest a cladini. Dar si in spatele acestora, draperii groase de catilea impiedicau
privirile curiosilor. Initial crezusem ca vila e parasita, insa draperile se miscau
uneori, iar din interior se auzea un latrat gros de caine.

De la fereastra dormitorului meu de ia etaj as fi putut vedea perfect ce se afla in
casa vecina, insa draperile imi cam puneau bete-n roate. Curiozitatea mea s-a
diminuat treptat. Adancit în problemele zilnice, am uitat cu desavarsire de ce se afla
peste gard. Pana intr-o seara, cand am trecut printr-o patanie care mi-a impins fiori
de gheata pe sina spinarii. Tocmai venisem acasa de ia o petrecere si ma
imbracam in pijamale. Eram atat de obisnuit cu lipsa de intimitate de la bloc, incat
nu trageam niciodata draperii. în timp ce incercam sa-mi gasesc tricou, alergand
de la un capata celalalt al camerei doar in chiloti, privirea imi scapa întarmplator pe
fereastra si vad un hip de barbat ia fereastra vecina. se zareau clar ochii caprui
cu licariri ametitoare, mana cu degete lungi care tinea draperii si jumatate dintr-un
bust pertect conturat. N-am avut timp sa ma dezernticesc sau sa ma întreb daca
fusese vis sau realitate, ca barbatul pe care-l vazusem mai devreme a si disparut.
Am pus totul pe seama oboseli si m-am culcat.

Peste cateva zile, tata ma rugase sa ma urc pe acoperis sa verific daca exista vreo
spartura. Plouase recent si tavanul etajului superior era umed pe alocuri. Zis si
facut. Nu sunt cine stie ce fan al inallimilor si nici nu m-am urcat în viata mea într-un
copac, dar ma trezisem binedispus si dornic sa-I inlocuiesc pe tata la treburile sale.
Am deschis larg ferestrele dormitorului meu, am dat muzica tare, am luat scara din
garaj si m-am catarat pe zidul casei. Era sa cad de vreo doua ori, pentru ca scara
era destul de veche, dar in cele din urma am ajuns în vart fara niciun accident. însa
neatent cum eram, nu m-am uitat la ce unghi proplisem scara, asa ca au fost
suficiente vreo doua smucituri ca aceasta sa se dezechilbreze, sa se dezlipeasca
de zidul casei si sa ma proiecteze peste gard, intre balarile misteriosului vecin pe
care mi se paruse ca-l vad cu cateva zile în urma.

M-am trezit cateva ore mai tarziu, probabi, într-un pat moale si rece. Mi se
ncetosase privirea si nu distingeam decat icarinle luminilor de pe stalpii de afara.
Afara inca nu se intunecase de tot, dar in camera era intuneric bezna. Un curent
de aer rece venea de undeva din dreapta mea. Am simtit o mangaiere usoara pe
crestet, apoi o mana ferma care m-a impins din nou la orizontala.

- Nu te misca deocamdata! Imi spuse o voce baritonala, partial ragusit.

Eu nu eram în stare sa raspund. Ma simteam din nou la granita dintre vis si
realitate. Probabil ca am lesinat, pentru ca atunci cand m-am trezit, afara era ia fel
de întuneric ca inauntru. Aceeasi voce pe care o auzisem nai devreme mi-a vorbit
din nou, de aceasta data de undeva din spatele usii deschise Ia perete.

- Acumti-e mai bine. Poti sa pleci

N-am schitat niciun gest. Frica iuase rapid locul curioziatii. Nu mai voiam sa stiu
cine era acel barbat chipes, dar ciudat de misterios care locuia la doi pasi de mine.
M-am ridicat greoi si cu pasi lenesi m-am indreptat spre iesire. Nu m-am uitat
inapoi ci, odata ajuns la scari, am luat-o la goana de-a binelea. Am observat un
singur detaliu inainte sa ies din casa si anume o ciocolata desfacuta, asezata pe
masuta de ia intrare. Mi-a ramas in minte, deoarece era aceeasi marca de
ciocolata pe care o preferam si eu.

Trecuse o saptamana fara ca barbatul din casa de peste gard sa mai dea vreun
semn. Nu se mai auzea nici latratul gros al cainelui, iar draperiile de la ferestre
erau mai nemiscate ca niciodata. Curiozitatea incepuse din nou sa ma macine.
incepusem sa-mi doresc sa-i vad ivindu-se a fereastra, sa-i vad mana cum da
draperiile la o parte, lasandu-si chipul si trupul la vedere. Dar nimic din toate
acestea nu se intampla. Acum voiam cu orice pret sa dau la o parte valul de mister
si sa-l cunosc pe cel care ma ridicase dintre balarii si ma dusese in barlogul lui
Nu-mi mai pasa daca era un criminal în serie sau nu. Eram curios cum miroase, ce
textura are pielea lui si cum arata ochii lui de aproape.

Mi-am amintit de ciocolata desfacuta pe care o vazusem ia iesire si mi-a venit o
dee. Mama ma invatase ca e frumos sa faci un gest de multumire fata de cei care
te-au ajutat asa ca, fara sa mai stau pe ganduri, am luat o ciocolata dn rezerva
mea personala si am bagat-o într-un plic, adaugand si o scrisoare de multumire
semnata. Scrisoarea suna cam asa: "Stimate vecin misterios... Nu-ti cunosc
numele, dar gestul pe care l-ai facut zilele trecute a fost nobil, asa ca te rog sa
accepti aceasta ciocolata ca un semn umii de multumire din partea mea. *

Zile in sir am asteptat un raspuns. M-am dat batut în cele din urma, hotarandu-ma
sa uit tot incidentul si sa-mi vad de-ale mele. Pana intr-o zi cand, intorcandu-ma din
oras, observ un avion de hartie pe podeaua dormitorului meu. Vantul care intra pe
ferestrele larg deschise il impingeau de colo-colo. L-am ridicat si am dat sa-l arunc,
insa am observat o caligrafie impecabila care brazda hartia impaturita. Am citit cu
rasufiarea taiata tot ce era asternut acolo si multe nopti la rand repetam acelasi
ritual inainte de culcare. Ajunsesem sa memorez cuvant cu cuvant, îtera cu tera,
asa ca nu imi-e deloc greu sa va redau acum din memorie cele scrise pe acea
hartie: YStimate vecin impiedicat... Acum eu ti cunosc numele, asa ca ini se pare
politicos sa-l sti si tu pe al meu. Horatiu ma numesc si-mi pare sincer rau daca
soarta a facut ca noi doi sa ne intalnim în circumstante mai... neobisnuite, ca sa zic
asa. Sunt un tip mai singuratic din fre si tind sa devin osti! cu strainii. insa tu mi-ai
lasat impresia ca ai fi un strain cumsecade. Am apreciat gestul tau umil de
multumire si am savurat ciocolata trimisa da tine. Apropo, de unde ai stiut ca-mi
place? *

Raspunsul meu a venit a doua zi si uite-asa a inceput O serie lunga de
corespondente, de care ai mei se mirau fara incetare. Metoda era aceeasi. Eu ii
puneam scrisorile in cutia postala, iar el imi expedia raspunsul pe fereastra, sub
forma unor avioane de hartie atent confectionate, care aveau de fiecare data alta
forma. într-o seara umeda de iunie, pe fereastra dormitorului meu au aterizat doua
avioane; unul ca raspuns, al unui intrebari puse de mine, altul ca o invitatie a cina
pentru seara urmatoare. Inima a inceput sa-mi bata de trei ori mai tare si nu s-a
oprit in gat asa cum se intampla de obicei. Nu stiam daca era bine sau rau sa
accept invitatia si, sincer sa fiu, nici nu-mi pasa. În seara urmatoare, ma prezentam
a usa lui, imbracat lejer, cu emolile in lesa. Pe usa imi lasase un biletel scris in
engleza, cu aceeasi caligrafie ingriita: "Dont knock. Just come în! *

Am resimtit parfumul vechi ai casei imediat cum am intrat. Tot imobilul era
cufundat în seini-intuneric. Toate dreperiile erau trase, iar în mijlocul sulrageriei
trona o masa cu doua scaune, pe care fusesera asezate fe! si fel de mancaruri. Nu
mancam prea mult de fel, insă meticulozitatea cu care fusese totul pregatit imi lasa
gura apa. Mi-a serit in intampinare un labrador, sursa Iatratului ragusit pe care-i
auzeam uneori. Parea sa fie destul de prietenos din felul in care se gudura pe
langa mine si-si agita frenetic coada. l-am oferit toata atentia mea pana în
momentul in care pe scarile de lemn s-au auzit pasii ui... Trairea pe care am avut-o
n momentul în care vecinul misterios s-a dezvaluit privirii mele in toata splendoarea
ui masculina ma va urtmari pretutindeni

Ochii lui ceprui scipeau, aruncand mai multa lumina decat lampile din jur. Parul
castaniu, matasos, de lungime medie, ii curgea miadios pe frunte, formand o
usoara curba spre dreapta, hainele lui impecabile se asezau atat de frumos pe
formele trupului bine conturat. Niste brate puternice se iveau de sub materialul
subtire al camasii sale, iar chipul iui.. Chipul lui exprima atata tandrete, atata
sensibiltate... Un zambet american ii dezvalui dantura alba si, parca instantaneu,
intreaga incapere se umplu de mirosul ametitor al parfumului sau de mosc. Cred ca
a fost pentru prima oara cand am uitat ca nu e politicos sa te holbezi a cineva si
am ramas pironit minute in sir, doar privindu-l. Probabii ca s-a simtit stanjenit la un
moment dat, lucru care mie imi s-a parut putin ciudat. Un barbat atat de frumos
țrebuie sa fie constient ca aspectul sau fizic atrage privirile tuturor.

S-a apropiat de mine, iar eu simteam ca-mi dardaie genunchii. Era pentru prima
oara cand simteam asa ceva pentru un barbat. M-era îrica, dar prezenta jui ma
nvaluia in totalitate, hipnotizandu-ma, anulandu-mi ratiunea, zdrobindu-mi orice
tentativa de a o iua la fuga inapoi spre casa. Si-a intins bratul drept si m-a condus
usurel spre masa pe care o aranjase singur. Eu nu simteam ca merg, ci ca plutesc.
M-a instalat pe scaun cu o grija nepamanteasca si s-a asezat in fala mea, la doar
cativa centimetri, privindu-ma fix în ochi. Sub lumina fada a lampilor din incapere, la
baza scarilor din lemn vechi, am cinat amandoi, el fascinat de mine, eu vrajit de
prezenta lui

SOON TO BE CONTINUED