ELOGIUL REPARATEI (III)

Ți-i rotunjimea țilei geluită

Şi la mijloc cu cafeniu buton,

Şi coapsa ta cu fierbințeii de plită
L-ar ferbe pînă şi pe Solomon

Pe cercurile ei ca pe-un ibric

Cu lungul său țurlui cuprins în aburi
Ți-i murdăria strînsă în buric

Mai dulce decit mierea cea din faguri.
Şi corpul tău didactic ce ne-nvaţă
Să-i prețuim savantele delicii

Are plăceri într-însul pin: la greață
Îndrumă-ne, o, dă-ne vagi indicii
Cum să-ți iubim mai bine carnea plină
De smieură murată în răsină