Labirintul
Peregrinare launtrica.
Labirintul cretan - metafora interesanta pentru tenebre. Serpii ce se
zvarcolesc in puturile adanci ale gandirii. O mare de jaratec mereu
incandescent din care iese fumul tenebros ce se transforma in ganduri si acte.
Perdeaua se da incet a o parte, reveland un peisaj ce nu apartine de fire. E
dincolo, dincolo de perdea, dincolo de valul cu care Isis - mama natura, sia
acoperit chipul pe care nici un muritor nu Pa vazut vreodata. Sunt în mijlocul
cercului trasat cu creta rosie pe pamant, am rostit incantatia tenebroasa si
am intrat in meditatie. Dimensiunea paralela a devenit acum regatul meu. E
un zid subtire intre realitate si vis.
Mintea e o inchisoare, mintea este Labirintul. Vad imagini ambigue. Cranii
imi plac- metafora mortii. Moariea rituala ce ne trimite dincolo. Schelete si
fum. Corbi. Semne tenebroase. O vad pe Gioconda fumand un joint. Imi face
cu mana. Vad marul, simbol al pacatului originar - fructul oprit. Am gustat
demult din el. Sondarea fenebrelor e acum chemarea. Acum eu inod tesatura
sorții. Garte cu mai multe volume. Timpul se va razbuna pe noi. Trebuie sa
platim pacatul. Vrajitor negru arhetipic - cu constiinta trezita in rau si inspre
rau.
Nimic nu te mai poate salva de tentatie, de propria minte. Dominat de
demoniacele cantece ale dorintei, relei cugeari si relei vointe. Am spart vasul
de prea multe ori, de prea multe ori am visat cum mi se scurgea samanta pe
carnea stearpa de curva. Fumul si suieratul vantului sunt acum tovarasii mei
de calatorie. Cat de vascoasa e materia din care sunt facute gandurile! Cat
de delicioasa e peregrinarea! Fantezia devine aproape materializata. Pot s-o
ating, to simt, s'o miros, sto vad, imi place.
iti vad chipul. Chipul acela luminos pe care soarele isi rastrangea lumina si
caldura. Îmi rasare in minte un mar copt. Te ridici usor. Picioarele dulci,
goliciunea ta dulce, imi umple inima de o muzica roz. Zambesc pe dinauntru
privinte pe ascuns.
Apoi îl observ pe nenorocitul de langa tine, cel ce ti'a framantat carnea de
arta, imaginea se imbiba de sanghinolenta. Acum vreau sati intrun cur cu
malvolenia, sa te posed cu atata salbaticie, ca [ar face si pe necurat sa se
ințioare, de mania ce vrea sa arda suțletul tau de tarfa
Vreau sa te transform in torta, sa fe pironesc pe cruce si sa aprind benzina
turnata pe tine cu jaratecul tigarii. Apoi fumez linistit privinduite arzand.
Supliciul tau imi provoaca o nespusa bucurie Jauntrica, ia fel ca si tie joaca
perversa cu creierul meu, cu aspiratiile mele albe care nu vroiau dacal sa fe
iubeasca. De ce sa ma fraiesti acum? La ce bun? Cand arzi atat de frumos.
Si acum zambesc pe dinauntru privindu'te pe ascuns.
Ma linistesc. imi aduc aminte cum era cu capul intre picioarele tale. Cum ma
agatam ca un copii de rochia fa, cum tanjeam dupa caldura vocii tale. Cum
doream satti ling feminitatea, sa o simt organic, sa o gust. Te iubeam, si fu
zambeai. De ce trebuie sa fii o tarfa? Probabil, ca iti place foarte mult. Cine
sunt eu sa fe judec, oricum? Doar nu degeaba aveam fantezii sexuale cu tine.
jti iau o taia in gura si o molfai ca un copil, apoi faci un semn cu mana si ma
indemni sa ma arunc in prapastia adanca si infricosatoare ce s'a deschis
langa patul nuptial. Corect ar fi sa sari si tu, tinanduima de mana, dar nu,
zambetul pervers de tarfa ma impinge numai pe mine injos. Ce bine e, ma
prabusesc. Cadere libera in timp ce alcoolul face praf si ultimele farame de
constiinta.
Scena se schimba, miroase a parfum fin, a esente, fumuri colorate si
lumanari. În chilia de chihlimbar, doua trupuri inlantuite în jocul acuplarii. Ce
melanj de sentimente. Mai bine zis resentimente, frustrare, consumate in jocul
posesiei. Te urci pe mire si fe infigi cu violenta, imi freci afat de tare unealta
incat simt ca doare. Esti salbatica, ca o fiara. Privirea ta implora mai mult,
esti femeia cu o dorinta patologica de admiratie. Pe care te chinui so storci
mereu cirezii de amanti
Cine stie, poate ca atunci cand erai mica si visai la Fat-Frumos, el a venit si
ia scapat o muie. De atunci, esti animalul impasibil care se joaca cu
sentimeniele barbatilor. O tarfa la fel de frustrata ca mine, un dezastru
umblator, dezastrul din mintea noastra, din marea noastra fluida de
sentimente proiectat in realitate. De aia ne polrivim atat de bine.
De aia alerg dupa curul tau de fiecare data, de aia vroiam cu atata
disperare sati ating carnea de prima data cand team vazut. Dezastrul din
ine ma atragea ca un magnet.
Visez in continuare. Vrajitoare zburand pe cozi de matura. Vrajitoare care
ademenesc. Mereu mi'a placut mai mult vrajitoarea cea rea, decat inepia aia
de Alba ca Zapada. Cred ca printul se ducea din cand în permisie la aia, si
dupa ce ii gatea o tocanita din ciuperci halucinogine, si ii scurgea o stacana
cu vin si secretii menstruale pe gat, o luau de la capat cu patul de tortura si
alte alea
Da, de mic copil eram un desfranat care isi dorea o tarfa. Mereu miam dorit
sa imbratisez o tarfa. Initial, credeam ca de fapto scap de pacat, dar imi
satisfaceam nevoia sexuala, cu salbaticie. Ea se supunea desigur. O tarta
rebuie sa se supuna. Toata porcaria feminista din ziua de azi e ridicola
Orice femeie stie ca poate sa domine numai fiind o tarta: e micul lor secret, in
imp ce barbatul este un misogin, un porc mizerabil si lipsit de sentimente.
Ascult muzica aceea tenebroasa, cu reflexe lunare de orga. Liturghie gotica,
Ma trimite catre stele. Ma ridic usor si fluid din pat. Corpul ramane adormit
Plec pe drumuri ce imi erau necunoscute. Saltul in abis e atat de misterios, de
erofic. Erofic ca fine, icoana mea. Lacrimile tale sarate imi insolesc
peregrinarea, sunt apa vie din plosca ce imi atarna de centura ce incinge
sutana. Toigaul scurma alene solul. Ma apara de dusmani
Ma duc in vizita prin spatiu, prin regatul magiei. Ma duc pe Saturn sa vad
cimitire, ma duc pe Jupiter sa vad legea, ma duc pe Venus sa vad poezia si
parfumul, ma duc pe Mercur sa vad alchimia.
Bat degeaba la portile templelor, usile raman. inchise. Un tenebros nu stie
parola de intrare si oricum, nu | se va acorda ajutor. Nu este in acord cu
legea. Ma reintorc in lacasul meul. În corpul meu. Calatoriile astea nocturne
sunt de'a dreptul incantatoare.
Va trebui sa invat si mai multa magie, dar luanctuma de mana cu tine, nu voi
ajunge decat pe un drum cotit. De fapt si tu imbini frumusetea si parfumul
dionisiac al lui Venus cu dezastrul lui Saturn, si cine stie ce alte semne îia
mai dat harta cerului cand ferai nascut. Doar maestrii stiu s'o deseneze. E un
ghid negru pentru cunoscatori. Esti prinsa, bine prinsa in cartea aia cu mai
multe volume care e timpul. Timpul este tenebrele.
Te scalzi in senzatii ca intrun lac racoros si adanc. Se materializeaza
dorinta, in parfumurile si imaginile care iti plac atat de mult, incat lelai
imprimat pe tine.
In cate alte existente teram mai intalnit?! Telam ranit, team lovit?! Sau e
karma feribila a destranatului: sa nu mai poata atinge ceea ce isi doreste. Sa
fie la fel de inselat si lovit, cum a facuto el, tot in vietile de dinainte. Dar ce
conteaza, odata ce fe am in fata, odata ce iti vad rmutra si iti aud glasul,
odata ce dependenta e atat de cumplita! Odata ce ma aflu in fatidica tuna a
Nebunului, cand toate se naruiesc, cu exceplia imaginii tale. Cum pot sa fiu
atat de fascinat?! Pesemne ca diavolul a vrut sa te inlalnesc, sa ne reintalnim
poate, sa fii vrajitoarea care imi seduce sufletul chinuit. A sadit in tine
aceleasi inclinații, si a facuto atat de bine ca nu ma mai pot desprinde... si
stiu ca ru as castiga nimic daca mas desprinde.
Ma plimb din nou prin abis. Acolo voi ajunge probabil. Vad figuri
schimonosite de viciu...Auct voci... cineva ma vaneaza din umbra. E raul din
mine. Alerg speriat, incerc sa ma ascund, dar dusmarul este omniprezent.
Tremur de frica, crispare, imi curge o sudoare rece pe frunte.. E totmai
aproape, simt ca vrea sa ra inlantuie. Durerea e cumplita, frica e cumplita.
Alergatura asta în cusca, unde dai cu capul de gratii ca un animal innebunit.
Cobor si mai jos si ii vad pe alti nenorociti. Materia se densifica. Timpul
curge ingrozitor de greu. Chinul celor care'si platesc pacatul e terifiant. i vad
cum se faresc ca niste umbre, cum se descompun cu o incetineala de
nedescris... Cartea timpului trebuie arsa. Ea contine greselile fiecaruia. De
aceea exista noua cercuri dantesti; pentru ca fiecare irebuie sa'si plateasca
datoriile, nu exista scapare.
Fug ingrozit, ies din Inferno, in timp ce intorc ultima data capul sa'! vad
balele lui Gerber, javra infuriata de Ja portile Iadului. Ce bine ca am reusit sa
25 respir usurat.