Perfect kiss...
Just a kiss...
M-am trezit dis de dimineata cu gandul sa mai ajung si eu la facultate... chit ca inca
mai simteam oboseala acumulata m-am umit din pat fara nici un chef de viata
injurand în gandul meu ceasul desteptator. Dat Urasc sa ma trezesc dimineata.
nu-mi place sa aud ciripitui pasarilor, zgornotul masinilor, sa vad razele de soare
cum intra la mine-n camera cand deschid geamul... am dreperii inchise la culoare
special sa fie cat mai intuneric, sa nu vad nici o raza de lumina.
M-am indreptat spre baie cu pasi marunti, incet... cascand. lar am uitat sa deschid
usa de la baie si am intrat cu capulin ea, eh... dar nu-i nimic, deja a devenit un
ritual.
M-am spalat pe ochi.. pe dinti. si din 2 miscari toate hainele erau pe jos iar eu
olanita in cada cu dusul in mana potriveam apa... prea fierbinte, prea rece.
niciodata nu nimeresc din prima. M-am dat cu ge! de dus pe tot corpul (de
portocale, mmm revigorant... dar deja ini s-a acrit de e), m-am masat incet cateva
minute dupa care bineinteles ca m-am cletit. Am topait din cada pe gresia rece,
brrr ce senzatie urata... stateam ca pe ace pana m-am sters. Mi-am invelit prosopul
n jurul corpului si am pomit inapoi spre camera sa ma imbrac,
Greu cu imbracatul.. niciodata nu ma decid din prima.. cred ca ma imbrac mai mult
dupa cum ma simt in dimineata respectiva. Acum nu vroiam decat ceva comod si
pulos dar m-am gandit ca totusi ma duc la facultate si nu la magazinul din colt
sa-mi cumpar tigari... deci... trebuia sa ma imbrac corespunzator.
Am deschis sertarul de lenjerie, trag niste chilotei de acolo si un sutien... le iau pe
mine... am probat cateva perechi de pantaloni pana cand m-am decis la niste blugi
destul de sport dar totodata eleganti mai inchisi la culoare, iau si o camasa alba din
dulap peste un maieu negru, sosetele, adidasi albi si curea alba. Hai ca am reusit
sa ma asortez.
Ma uit la ceas si deja sunt n intarziere... ma fardez repede, imi pieptan parul care
mi cam dadea batai de cap. si ma gandeam cate trebuie să faca o tata doar pt ca
e fata. În fine... imi pun castile ia urechi, mapa în mana si o intind cu pas grabi! spre
statia de autobuz... Chit ca facuitatea e ia 15-20 de minute de mers pe jos, mi-era
mult prea lene.
Ahh, în statie iar aglomeratie.. iar babele alea stresante care stau si barfesc cu
mainile in solduri de parca n-au altceva mai bun de facut decat sa se plimbe cu
autobuzu' toata ziua... mrrr... Le ignor ca de obicei prin simplu! fapt ca aveam
castile la urechi, dimineata parca sunt în lumea mea, ascult muzica... si parca
nu-mi mai pasa de nimic, ma gandesc la tot ce am de facut în ziua respectiva sau
visez cu ochii deschisi la ce as vrea sa fac dar... nu pot.
Mi-aduc aminte de prea mult iubitele mele tigari si ma duc la chioscul din statie sa
e cumpar. Imi aprind una si o savurez din plin... cand ca sa vezi.. apare si
autobuzul... li las sa treaca... vine altu! mai incolo asa ca n-are rost sa ma grabesc
chit ca sunt in intarziere... Deja nu-mi mai pasa.
Statia s-a mai eliberat... ce bine, urasc aglomeratie si agitatia de dimineata. De
obicei, cand astept in statie ma asez intr-un colt ca sa nu fiu vazuta si deranjata de
cineva.
Dar... era ceva ciudat la dimineata asta... ma simteam privita dar nu stiam de cine,
incerc — sar] caut cu privirea dar nu-l gasesc... hmm... ma gandeam ca am o
imaginatie destui de bogata si poate mi se pare.
Tigara s-a terminat de mult, autobuzul nu mai apare si m-am gandi ca nu strica
sa-mi mai aprind una.
Dau sa ma intorc sa scot pachetul din buzunarul drept sii! vad... Wow! Deci.
WoW! Ce barbat (imi ziceam în gand. ), raman un pic cu gura cascata nerealizand
cum ma holbam ca o nesimtita la el, l-am analizat din cap pana în picioare... cand
dintr-o data ni se intalnesc privire... si inca o data WoW!
Oarecum rusinata imi retrag privirea sfioasa si o indrept spre un alt loc... avand în
minte imaginea iui. Imi aprind tigara... si intorc capul sa-i mai privesc putin, observ
ca si el se uita la mine... A fost tun joc de priviri” altfel nu pot sari zic.
Prin minte imi treceau fe si fel de ganduri, unele mai putin ortodoxe.
Imi pun ochelarii negri la ochi special sa pot sa ma holbez la el fara nici o retinere.
Observ ca se indreapta spre mine, ei bine... a cat sunt de... hmmm. tare ca sa
zic asa. mi s-au inmuiat picioarele. Vroiam sa-si continuie drumul dar speram sa
se opreasca... un sentiment foarte ciudat m-a cuprins. Si intradevar s-a oprit.
doar ca s-a oprit la cativa centimetri de mine si a intins mana... sicu o voce
superba, angelica chiar... mi-a spus: "Buna dimineata! Eu sunt Paul. *. M-am
blocat cateva secunde... mi-am dat repede ochelarii de la ochi si balbaind i-am
raspuns... "Bu. Bu. Buna. Ana. incantata”, Ne-am unit mainile si nu mai vroiam
sa-i dau drumul dar... trehuia.. Mi-a zambit intr-un mod atat de placut si de... greu
de descris. Un zambet pertect, în coltu' gurii. iar euii admiram buzele pe care
e-as fi sarutat fara nici o retinere daca ari fost posibi.
Stralucea ceva la mana lui stanga... ma uit acolo si observ un inel.. mai bine zis.
o verigheta. Vai, visul s-a spulberat... chiar ma simteam un pic dezamagita... un pic
mai mult dar nu lasam sa se vada absolut nimic. În fond si a urma urmei, ce rost
are sa stie un strain ce simt eu.. li mai arat un zambet si ma mut mai incolo pt ca
tocmai se apropia autobuzul.
Am urcat si ma trezesc cu el langa mine... atat de aproape incat ii simteam
parfumul si respiratia pe fata mea.
Niciodata nu m-am simtit atat de atrasa de un barbat, pt ca el era un barbat... nu
un pustan de varsta mea. Mai tragearm cu coada ochiului a ei si am observat ca nu
ma scapa din ochi... Hmmm... Ma simteam atat de ciudat, oarecum stanjenita.
doar era casatori, imi repetam in gand ca e luat si sa-mi vad de ale mele ca nu are
rost sa-mi compii viata. în unele situatii chiar gandesc prea mult si nu ma las luata
de val... nu pot.. Dar acum... ahh nu-mi vine sa cred ca un amarat de inel poate
sa-mi provoace frica asta fata de un barbat... pt ca pana la urma mi-era teama,
teama de necunoscut.
Am asteptat sa zica ceva... si pana ia urma m-a intrebat curios: "Unde te duci asa
devreme? * (privindu-ma in ochi... ), i-am raspuns incet ca ma duc la facultate. Și
am inceput sa vorbim nimicuri, ce facultate, daca imi place etc. l-am raspuns ia
toate intrebarile zambind si firtand cu el... nu n-am putut abtine.
L-am intrebat si eu la randu' meu unde se duce, mi-a bolborosit ceva de sectie,
carnet de conducere... Nu prea ascultam ce zice... sa-mi fie rusine... ma holbam ia
buzele lui canoase cum se miscau într-un mod ametitor.
Incercam foarte tare sa ma abtin, sa par indiferenta etc dar nu cred ca mi-a reusi,
eh... Paul mi-a propus sa coborâm Si sa mergem pe jos putin ca sa putem sa
discutam în voie.
Hmmm, am stat putin pe ganduri dar pana la urma am dat din cap afirmativ
gandindu-ma ca nu fac nimic rau daca stau la taclale cu el.
Am coborat... si m-a iuat de mana... hmm... m-am speriat si am vrut sa-i dau
drumul, mi-a zis sa stau îistita si ca a fost un gest inocent. Am zambit si am
inceput sa discutam, sa povestim, sa glumim... rdeam si parca timpul trecea pe
langa noi
S-a oferit sa ma conduca pana la facultate, i-am zis ca e foarte aproape si ma
descurc si singura... cu vorbele astea i-am incercat, in general imi place sa testez
lumea cu care vorbesc. A fost un dormn si a insistat spunadu-tmi ca altceva mai bun
nu are de facut si sectia mai poate sa astepte... De obicei cand aud vorbe d-astea
ma gandesc cam cat la suta e abureala, dar nu conteaza... ne simteam bine
impreuna.
intr-un final am ajuns fa coltul facultati îi multumesc ca m-a condus, ii zambesc
ar... si oarecum dau sa plec (cu un nodin gaţ)... ma ia de mana si ma trage spre
ei. cu pretextul ca vrea sa auda ce muzica am la cesti... Cu o mana tinea casca ia
ureche si cealalta o avea pe spatele meu, moment in care m-a tras foarte aproape
de el... atat de aproape incat ne atingeam fetele. Si-a intins buzele spre ale mele.
eu m-am intins un pic de tot spre el. buzele ni s-au atins suav, atat de placul.
s-au intre-deschis si limbile noastre au inceput sa se joace. Un sarut perteci! Tot ce
a tinut de momentul ala a fost pertect... ma gandeam ca a cazut raiul pe Pamant si
noi suntem protagonisti. Doamne, ce buze avea ce limbuta... ce sarut.. ma treceau
forii, fiuturasi in stomac, emotii, ganduri... Cei mai frumos sarut din viata mea, avea
o pasiune in el... A fost un sarut adevarati
Ne-am oprit... uft.. ne trageam rasuflarea si zambeam unul la celalalt. A bagat o
mana în buzunarul de ia sacou si mi-a intins o carte de vizita. Am luat-o fara sa
sta pe ganduri iar el mi-a zis... "Te rog cand aitimp da-mi un telefon sa iesim in
oras. Chiar vreau sa te cunosc... *
Am raspuns bine, chiar daca minteam... stiam ca n-o sa sun... nu pot... e
insuratti!
Am plecat la cursuri... toata ziua am fost cu capul în nori, prietenele ma intrebau
ce-am patit... mi-era rusine sa le povestesc... Dintre atatia barbati/baieti tocmai cu
ei m-am gasit. Ce ciudata e viata... Probabil ca din cauza ca stiu ca n-o sa-l pot
avea niciodata înca ma mai gandesc la el.
Acum stau... cartea lui de vizita e mototolta intr-un colt al biroului... si ma
dandese Sal sun? Sa nul sun ? Dare care sunt renereursiunila?