Fantezii Erotice

Domie ce îzi-e shi cu natura asta! Mare belea la casa omului. Ezact cum ne-a
nvatzat pe noi la shtinizele naturii in shcuala generala ca tuate se afla intr-o
continua. transformare. Daca ar fi sa faci o fuarte scurta istorie a omeniri in
produse, pai mai intai a fost explozia aia cu nume de ceas londonez, dup'aia a
venit Knorbilza primordiala, ameobele, paramecii, pitecantropii, brontozauri,
australopitecii, varza, dacii, cartofu, porcu, iahnia, Foie Gras de Canard aux Epices
Poivrâes de Iles shi, intr-un final apoteolic, claviceps purpurea in cultura semincera
de secara.

Unele apare, altele dispare, tuate dupe voia bunului Dumnezeu sau, dupe caz, a
marilor intreprinderi. Evident, cu decizia divina nu te potzi lua la tranta. Un exenplu
ferm în aceasta privintza stau dinozaurii. N-ai ce face shi pace. Pacat ca au
disparut, da asta ie. Daca nu se intanpla asha, az nu mai aveam benzina în
rezervuare shi fosile la antipa. Deci este clar ca lumina zili ca Dumnezeu shtie ce
face shi ca tuate are un rost pe lurne.

Bun, da ce ne facem in cazu in care nu avem legatura cu interventzii de sus, ci
duar cu rautatea oamenilor care distruge bunuri? Shi ma refer acilea la mamulzi,
elefanizi, ursu panda, vuituru pleshuv, floarea de coltz (atat planta cat shi carciuma
din brashov desfinizata abuziv), tigru bengalez, echidna, emu shi gaura din stratu
de ozon. Pai pentru astea s-a infinizat organizatzi shi partide care milteaza pentru
salvarea, perpetuarea, clonarea, hibridizarea shi mai shtiu eo ce dracu, a speciilor
respective. Cohorte intregi de voluntari se lupta cu ditamai vapuarele petrolifere
pentru drepturile balenelor, se, strang catralioane de dolari pentru inseminarea
artificiala a vreunei ursoaice mai bortete sau se cloneaza sursa de telemea.

Asta se intampla mai ales în strainatate, unde se pare ca treburile dispar pe banda
rulanta. Acu ii dai o juma de senvii la un ornitoring, maine afl de la televizor ca s-a
dus pe apa sambeți. Ai shi tu ca omu, doi pui de pasare kiwi intr-o colivie de 30 de
ani moshtenitzi de la bunicu, te trezeshti cu trupele antitero în bucatarie pe motiv ca
faci specula cu specii amenintzate.

La noi, treaba ie mai lejera. Bunioara, acu vro catziva ani, eram pe un munte din
peisajul “carpatic a! bogatei nuastre patrii (romania n. n. ). Muntele respecti,
declarat rezervatzie naturala, adaposteshte pe culmile sale semetze diverse specii
de animale shi plante de o frumusetze rara. De ia refugiul unde stateam, daca mai
urcai vro zece minute, iesheai din padurea de conilere shi dadeai la un oc mai
luminos. Pe langa formatziuniie calcaroase a caror privelishte îtz umplea oichii de
bucurie se afla o plenitudine de flori, insecte, cprioare, capre negre, gushteri,
papadii shi garofize. În lumina amiezii, culorile prindeau reflexii nebanuite. Ei bine,
n poienitza aia am ales eo sa ma cac.

Cand eram in punctul culminant, de dupa o tufa de scaietzi au aparut vro cinci
ineri cu cravate shi pantaloni scurtzi care m-au shi oat a întrebari ca ce fac eo
acolo. Deshi, dupa pozizia pe care o aveam mi se parea ca e evident, am zis ca sa
e explic mai pe larg. Degeaba le-am spus eo ca particip inpreuna cu un preten ia
un concurs de giazurat flora cu ingrashaminte naturale, ca nici n-a vrut s-auda. O
zinea intr-una ca trebe sa avem umpic de respect pentru clorofila meganogaster
sau cum chilu meu se numea floarea aia pe care o acoperisem eo (primisem nishte
conserve de la neshte nermiz cu o seara înainte shi aveam materie prima de
glazura din belshug). Sincer sa fiu, am incercat sa par atent ia ce ziceau iei, da
eram prea ocupat cu shfersu Ia cur ca sa prind toata polologhia lor. Pana la urma
am dat-o la pace, în sensu ca nici iei n-au prea vrut sa salveze floarea respectiva
de sub gramajoara de ingrashamant. Shi asha am incheiat prima mea intalnire cu o
organizatzie ecologista. Am tras multe invatzaminte utile shi benefice in acelshi
timp, dar am ramas Shi cu o dezamagire crunta: am ieshit pe locu doi la concurs
pentru ca pe pretenu meu nu l-a deranjat nimeni shi a avut timp berechet sa
orneze o întreaga colonie de urzici

Oarecum rushinat de acesta experieniza traumatizanta pentru respectiva planta,
am incercat pe parcursu existentzei mele ulterioare sa ma revanshez fatza de
umanitate shi sa iau parte la diverse actziuni de salvare. Din nefericire, iar n-a fost
sa fie. Am incercat sa rezolv problema cu gaura din stratu de ozon. Greu! Oricat de
rau mi-ar parea mie de cetatzenii din cine shtie de ce coliz de lume afectat de
seceta, nu m-a last inima (sau consuarta) sa arunc freonu impreuna cu frigideru pe
geam.

Am vrut dupaia sa ma implic în actziunite de salvare a echidnei. Shi asta a fost
greu pe motiv ca daca vrei sa faci asta trebe sa fii n australia. Care pentru asta îtzi
rebe viza, iar viza nu se da asha la orcine, indiferent de cat de ecologist eshti

Nici cu balenele n-am reushit, deshi am incercat din greu. Poate unde sunt
balenele romaneshţi mai inteligente shi nu eshueaza pe poriziunea dintre 2 mai shi
vama veche. Totushi, am aruncat odata inapoi în mare o jumate de detin ghinionist
shi singuratic. Mi-au zis mai apoi pretenii cu care eram ca daca nu ishi gaseshte
jumatatea, macar ailanizi peshti o sa se bucure de viermi care il insotzeau. Deci
ot a fost ceva bun.

In concluzie, cam nasol!

Dar aceasta situatzie de fapte reprobabile a durat numa pana mai zilele trecute
cand o shtie de ia televizor a venit sa dea un nou sens vietzii mele. S-a anunizat
deci pe mai multe posturi de televiziune ia ore de macsima audieniza ca un nou
dezastru ecologic ie pe cale sa se produca: DISPARE HAMSIAI!!

Nu am intzeles eo clar de ce, da asta conteaza mai putzin. Important e ca acu po
sa fac shi eo ceva folositor. Deci lansez cu aceasta ocazie campania "Salvatzi
Hamsia Romanat *

Campania SHR are ca obiective avertizarea oamenilor de bine cu privire ia
primejdie shi sfatuirea lor cu nishte masuri care se impun (semnal de alarma eu
numai trag, ca sunt om patzit shi n-am bani de amenda). Deci masurile sunt
urmatoarea:

- în perioada estivala (shi nu numai), oamenii e rugatzi sa nu consume mai mult de
2 portzii hamsie de om pe zi, preerabi fara bere shi fara a fi batiocorita în mujdei in
prealabil ca dup'aia sa creasca apetitu shi sa se duca puli de suilet campania.

Shi cam astea sunt masurile ia care m-am gandit pana acum. A fost timpu scurt
shi comitetu intrunit de urgeniza n-a prea avut vreme de dezbateri. Asta pentru ca
chiar de la prima intrunire am primit o informatzie valoroasa comform careia un stol
de hamsii se zbate in captivitate in zona pietzii moghiorosh din bucureshti, asha ca
ne-am deplasat cu tot cvorumu la locu respectiv. Am reushit sa recuperam numa o
mica parte din peshti (eram cu treizile inainte de salariu) pe care i-am depozitat
mai intai în frigider (daca salvam stratu de ozon, acu beleam pula cu harmsia...] shi
mai apoi intr-un mediu cald.

Dupa aceasta actziune, catziva membri ai campaniei SHR erau cat paici sa
devieze de Ia reguli impuse shi shi-au manitestat doriniza de a achizitziona bere.
Am vrut sa supunem molziunea la vot, da pana la urma am supus-o la votca shi
s-a aplanat confiictu
Acu, membrii ashteapa vara în scop ca sa fim vigientzi. Vom patrula o buna parte
a itoralului romanesc shi vom combate efectiv orice forma de abuz. Astiel, orice
cetatzean prins în fagrant cu mai mult de doo porizii de harmsie va fi aspru criticat,
iar siplusul se va confisca.

Sper ca vezi fi în asentimentu nostru shi nu vetzi precupelzi nici un efort in
aceasta curajoasa intreprindere. Nu am dori ca din pricina la lacomii nejustificate sa
ajungem sa admiram gingasha hamsie la antipa langa brontozauri in loc de a o
terasa umbrita alaturi de o bere rece.

Deci la lupta comeseni!

PS: tot acu cateva zile, imediat dupa shirea cu hamsia, a fost data alta shtire care
anuntza ca în munizii Carpalzi a reaparut dupa 70 de ani o specie rara de vultur.
Nu mai tzin minte cum i zice ia pasere, da era un fel de preten de vecin de ruda de
vultur pleshuu. Ma bucura nespus evenimentu, da am shi io o nelamurire:
rasnecti vultur merae cu bere Sau cu vin 215?