← înapoi la listă

Un gram de fericire...

autor: nelu_lion29 ♂ • categoria: Fantezii Romantice • 161 citiri

O amintire relativ adevarata. "Relativ" deoarece este numai merspectiva mea...

Nu mai stiu ce am vorbit pe drum - au fost cuvinte, parerile unui observator
intotdeauna distant de subiectele sale. Stii ca am ranit multa lume cautand
raspunsul; inclusiv pe mine. Dar tot ce conteaza este ca m-ai inteles. De ce trebuia
sa o faci chiar tu? M-ai privit mereu cu ura, distanta, fitoasa.

Ti-am spus ca nu exista decat putine fitoase adevarata; TU nu faci decat sa te
respecti. Mi-ai zambit atunci, pentru prima data si pentru o secunda - dar a fost de
ajuns. Sarutul acela aproape intamplator, modest, ntricoset... Ti-am simtit buzele
moi peste a le mele. Arti trebuit sa nu stiu ce trebuie sa fac, ar fi trebuit sa ma tem
si sa fug. Dar m-ai tras dupa tine cand te-ai sprijnt de perete: parul tau printre
degetele mainii drepte, pielea fina a spatelui pe palma mea stanga, pasiunea cu
care ne adanceam unul in celalalt - mai mult nu aveam voie sa simt. Sanii moi,
jucausi sub alingeri, aproape ca nu ma interesau; miscarile tale mi-au spus ca
altfel i place sa îii atinsa.

Am coborat cu saruturile pe gatul tau, m-am imbatat cu aroma ta.

Pentru cateva clipe te-am privit în ochi - lumina iti stralucea în priviri. Mi-ai spus ca
ar trebui sa ne oprim, dar atingerile tale spuneau opusul. Nu ti-am ascultat
cuvintele. Nu voiam decat sa ma scufund in aceste clipe, sa te fac sa simti torii, sa
contezi numai TU.

Becul s-a stins pe nesimtite, invaluindu-ne în intuneric. Atunci mi-ai spus sa ma
opresc. Te-am ascultat... Nu ar fi trebuit s-o fac.

M-ai strivit intre perete si trupul tau. Mi-ai spus ca mi-a venit si mie randul.

Trupul meu te dorea, mintea te ura pentru ceea ce urma sa taci. Nu m-ai lasat sa
e ating. Nu voiam sa te ias. Dar imite-ai strecurat pe sub haine ca si cum n-am fi
fost intr-o scara de bloc, la discretia privinlor altora. Dar cine se mai gandea la asta.
Urmatoarea ora a trecut prea repede. Eram piele pe piele, trup pe trup. Eram
grabit, erai inistita, doua opusuri combinandu-se, doua finte ce nu aveau în comun
decat placerea. 'Nu te grabi! Voi fia ta toata noaptea. " Cat te-am urat dupa
aceea.

Timpul nu mai exista. Nu pentru noi. Au trecut minute, au trecut ore, nu am stat
locului nici o clipa.

A doua zi ti-ai cerut scuze pentru propria salbaticie. Spuneai ca nu stii ce te-a
facut sa reactionezi asa. Probabii ca nici in urmatoarele doua luni nu ai stiut, cand
ne întaneam, la mine sau la tine. Ne-am cutundat în noi, ne-am lasat dusi de
pasiune, ne-am explorat fara limite. Mi-ai spus ofurile tale, ti-ai gasit refugiu în
acele cateva ore pe zi.

Ti-am oferit dragostea mea, cu teama in glas si pesimism in suflet. Cat imi doresc
sa nu fi avut dreptate

Autentifică-te ca să trimiți monede autorului nelu_lion29. Cu un cont îi poți scrie un mesaj, îl poți invita în chat, îi poți comanda o fantezie scrisă anume pentru tine și, dacă vrea la rândul lui, puteți duce discuția mai departe cum vă înțelegeți.