Poemul minciunii
despre nimic
Haide impreuna sa scriem
Poemul minciunii
Ai tacerii-al disperarii
Sa filozotam pe marginea
Notiuni de iubire.
Hai sa ne imbatam cu apa
Si tiluri de pasari morbide,
Sa cantam simfonia
Disperarii si agoniei
Hai sa radem,sa ne veselim
De jalnica noastra stare morala,
Sa supscriem tacit
Compromisului nostru etern.
Minte-ma ca lacrimile
Din ochii tai
Sint de bucurie netarmurita.
Minte-ma „stiind ca ma minti
Si eu stiind ca stii ca ma minti
Si astfel
Sa ne complacem candid
Conditiei noastre primare
Omul este cel mai bun, mai inteligent
Si mai frumos dintre animale.
Ascultă
Nimeni nu a citit încă această fantezie cu voce tare.
Autentifică-te ca să trimiți monede vocilor care o citesc sau ca să citești tu această fantezie: o poți înregistra direct din browser sau poți încărca un fișier audio.