Autorul is introduce propria poveste de dragoste
rcom si povestea lui de dragoste, numai o fantezie?
Dragi cititori ai acestei povesti inainte de a citi ce urmeaza vreau sa va fac o
introducere ca sa se inteleaga mai bine. deci povestea este despre un baiat care a
vazut o fata pe strada si s-a indragostit pe loc de ea dar nu stia absolut nimic
despre ea.
se facea ca in toamna lui 2003 ma duceam dimineata la scoala... si pana ia scoala
din statie am de mers ceva vreme pe jos. No, si o vad pe respectiva si... of... inalta
par cret o bijuterie... si am tot vazut-o dar nu aveam tupeu s-o opresc pe strada si
ma-m gandit asa dupa ora ca ar putea merge numai in liceul eminescu care era in
drum sper scoala mea. Si am zis ca hai ca ma duc n eminescu sa vad.
Si m-am tot dus si n-am vazut-o nu stiam nimik despre ea doar ce vedeam pe
strada.
Cumva am iuat.leg cu o tipa din Eminescu care dupa semnalmentele date de mine
o zis caii sigur o colega de-a ei. Si imi da adresa de mai a tipei respective (pe care
o chema Cedonia) si vb cu ea mai trec cateva sapt bune ca tipa mergea rar la net.
Si îmi da nr ei de tel si vb cu ea si ne dam întalnire. Dar in sapt n care trebuia sa ne
intalnim am vazut-o iar pe strada (pe cea pe care o cautam eu). Ea la tel mi-a zis
ca s-a tuns scurt si cand am vazut-o pe strada iar n-am vazut nimik schimbat. Si o
sun pe Cedonia cu 3 ore inainte de intalnire si o mai intreb daca sigur s-o tuns si
uite asa din aproape in aproape am ajuns la concluzia ca nu pe ea o cautam. Da!
mai aveam dubii. Ei si nu ne-am mai intalnit... da am vrut sa ma conving ca nu-i ea
si m-am mai dus prin liceul eminescu.
Da! ce crezi ca am gasit-o? Nici vorba. Eram asa de contrariat mai ales ca speram
ca dupa atat umblatura sa fie totusi ea cea pe care o cautam.
Si au mai trecut asa cateva sept si se apropia sfarsitul scolii (Sfarsitul clasei a 12-a)
si adio.
Am uitat sa zic ca ininte de a vb cu Cedonia m-am dus în Eminescu cu un coleg
care cica sa imi faca cunostinta cu Miruna (ca asa o cheama pe cea pe catre o
cautam de fapt). Adik el nici nu stia cum arata si sa imi faca cunostinta cu ea.
penibil
Ei si o vedem în curte si mergem ia ea: 'D-ra pot sa-ti fac cunostinta cu prietenul
meu”, zice colegu. Ea zice NU. "Da! de ce aiprietem? * "Nu. * "Atunci de ce? *
"Numa asa... ” ce m-am enervat atunci. si tot nu m-am lasat si am aflat mailul lu
Cedionia si tare m-am mai aprins ca am crezut ca-i ea. de asta am fosttare
dezamagit cand am afat ca nu-i cea pe care o cautam. Si nici dupa asta nu m-am
asat.
Si m-am mai tot dus in eminescu pana la mijlocul ultimei saptamani de scoala
iunie). Va cam dai seama sau ce stresat am fost ca o sa se termine scoala (am
gatat si eu si ea a 12-a) si n-o sa obtin macar o adresa de mail. No si Cedonia asta
de care am vb o recunoscut-o la scoala (dupa semnalmentele date de mine) pe
Miruna asta si s-o dus la ea sii-o zis. Da nu i-a cerut adresa de mai.
Si m-am dus eu intr-o zi si m-am plimbat prin scoala si o vad... m-am muiat tot... si
ma duc la ea si zic... stiiis Mihai, o vb Cedonia cu tine si... si zice care Cedonia?
pai zic sti te vad dimineata cand ma duc ia scoala. Si atunci si-o amintit. No si mi-o
dat adresa de mai.
Nu poli sa-ti imaginezi ce bucurie o fost pe mine in ziua aia... uau
No si ii scriu un mail lung in care i-am explicat ca si voua de unde o stiu si mi-o
raspuns ca o sa mai vb ca acuii stresata cu bacu. No bine. Trece bacu si nu mai
primeam nici un raspuns, Eu ii tot scriam si de la ea nu primeam nimik. Si pe la
sfarsitul lui august cand mi pierdusem speranta primesc un maii. Ca cica ea iii tot
scrie da eu nu vreu sa raspund si ca imi lasa un nr de tel si dak vreau o sun, dak
nu bye for good. Pai am crezut ca sparg calculu. Si o sun si vb si a zis ca nui în ci
cai în constanta inca 2 sapt. Între timp eu m-am dus o sapt la munte si de acolo ii
ot trim iteam mesaje dinalea cu subanteles. Sti tu.
si raspundea da nu ia subiect... )) Ei sivin în cj si ne intalnim. Am avut cele mai
mari emotii cred din viata mea. Ca doar dupa 10 luni de asteptare. M-am dus
frumos cu trandafir chesti. Da tot pierdut am fost adik vorbeam si ma trezeam ca
nu mai stiu ce-am zis si chestii dinaste. Si a despartire am intrebat-o frumos ne
mai vedem? O zis ca da mai vb si etc. cam cu juma de gura. Si primesc a 2-a zi un
sms “esti un baiat dragut dar eu nu simt chiar atat cat tine. cred ca-i corect sa-ti zic
acum ca sa nui faci iluzii” si o mai zis ceva da nu mai stiu ce. Diplomata fata si
chiar_ mi-o placut si dupa ce ne-am intalnit. Am ramas afis... n-am stiut ce sa mai
zic. Dupa aia intr-un mail o zis ca o sa mai iesim eventual cand iese ea cu colegele
si ca o sa ramanem amici. Si chiar vorbea serios pt ca deatunci ne-am mai vazut
de cateva ori dar avand in vedere ca n-o puteam uita i-am zis sa nu ne mai vedem
o perioada pentru ca cu cat o vedeam mai mult tot mai mult imi placea.
si uite cam asta e povestea mea 'de dragoste”, ca sa zic asa cu toate ca nu a fost
nimik intre noi, dar sentimente cum am avut pentru fata aceea nu am avut si nici nu
cred ca o sa mai am pentru cineva.
Pot sa zic ca mi-a marcat amintite din liceu. Acum de fiecare data cand ma
gandesc la anii frumosi de liceu ma gandesc si ia acele dimineti în care mergeam la
scoala si trecea pe langa mine dimineata si imi insenina ziua “ata cu paru crez".
n o voi uita veci e 0 naveste ne care noate a voi povesti si coniilor mei