Fantezii Erotice

Unde se duc sperantele cand mor? Dar visele? In neant?

Ma simt ca si cum am ajuns la capatul unui drum... Atat de lung si atat de greu de
strabatut, încat biet suflet ostenit.. abia mai are puterea sa se zbata... allait slab
de aripi ingeresti. Hai sa ne închipuim.... Sa visam vise ce nu vor finiciodata
realitate si imbalati de arome sa ne chinuim sa sorbim din acest pocal de sperante
desarte. O furnica..isi incearca mereu puterea. E atat de mica si atat de mare
povara ei. Te poli asemana cu furnica? Poti da lunii atata putere? Un pinguin...
pasare fara minte...daca perechea sa moare nu mai cauta alta pereche... Suntem
noi pinguini? O lebada. inainte de a muri ...canta As vrea sa pot fiun pinguin
tampit ... sau o furnica capabila sa poarte povara cu seninatate..insa nu Sunt
decat o leheda ce canta, duios în raseritul acestei zie fara inceput. Azi e prima zi
din cele multe ce vor urma fara tine.. Azi e prima mea zi n care nu mai are rost sa
zambesc caci stiu ca zambetul meu e fals. Azi..ahhh cat as vrea sa fie ieri..sa pot
privi cu atata speranta ziua ce incepe...Insa realitatea care ma strange incet în
bratele ei reci ma face sa vad ca gresesc. E doar azi...cum i-am zis.. prima zi din
cele multe ce vor urma fara tine. Ar trebui sa dorm.. curand va fi dimineata, însa nu
pot, am incercat si am realizat ca era atat de greu sa nu ma gandesc, si asta ma
facea sa deschid ochii pentru a-ti alunga imaginea. Stiu ca te doare pentru ca ma
doare, insa poate ca asa va fi mai bine. Acum nu.. insa curand, amorteala va
deveni stapana, sufletul se va retrage incet în unghere în care nu voi mai cauta
curand. Voi linisti valul de tistete citind cuvintele tale...atat mi-a mai ramas. Stiu ca
cu am pus cepat..in ciuda a ceea ce imi spuneai, insa imi era teama. Teama ca
ceea ce simt va deveni mult mai profund si mai dureros, pentru ca eram mereu ca
doua flacari ale aceluias foc, fiecare incercand sa îl mistuie pe celalat.

Era un suflet frumos, spun unii. Eu zic doar ca era un suflet cald si care striga a
ubire fara sa fie auzit. Murind incet, stingandu-se atat de dulce cum stiu sa traiasca
nu lasa decat durere... amarnica si grea fara sa mai fie vreo cale de intoarcere.
Cwintele... Te fac sa fi atat de fericit si te pot ucide.. Te pot ucide dulce sau
dureros. Si atunci nu mai ai nimic, devii pustiu si gol. Ce sa mai dai lumii daca nu
mai ai ce? Si te retragi în fine... astupand canalele prin care ai iesit ca nimeni
niciodata sa nu mai ajunga ia tine.

Plangand... absorb durerea din ceruri si o traiesc ca un sisit,, Te-am adorat in
cerurile mele, te-am iubit iubire cum nu am mai iubit vreodata si le-am pierdut... de
a rasaritul soarelui si pana la alt rasarit... am devenit nimeni... Cine sunt? Aceasta
femeie plina de durere, acest suflet care uria si se zbate inchis... lubirea trecuta
dupa zabrele se chnuie strivita de mine... Nu e bine sa iubesti... e cioar suferinta.
sunt doar lacrimi ce curg neincetat si aluneca în marea lacrimilor. Voi sfarsi acum.
Ce am început... Voi termina un vis.. inceput în fantezie si terminat aici, iubire. Stiu
ca vei citi si daca vreodata cuvantul meu a fost mai limpede si mai clar... acesta e
momentul. Te iubesc... asa cum nu credeam ca o poate face acest suflet trist acum.
Nu am crezut nici macar o clipa ca totul va deveni atat de rece si neiertator.
Scluptand in marmura zeilor labirintul unei vieti marunte si fara pret am gasit portita
aceea mica prin care m-am tarat incet. Credeam ca voi gasi eliberarea insa m-am
inselat... o mare de lacrirni inunda ace! labirint prin portita mica.

M-ai pacalit sufiet nebun si te-am crezut. Am cazut în plasa minciunilor tale si am
murit. Am cautat o speranta pentru maine si am ratat. Nu voiam decat o alta zi.
plina, colorata si implinita. Si am gasit un sullet imbatranit peste noapte si respins.
Te reneg cu toata durerea mea si iti interzic sa te mai indragostesti vreodata. Te
exlez pe maluri reci si singuratice.... fara ca nimeni vreodata sa te mai gaseasca.
Sa suferi si sa uri fara sa ai ozi de liniste asa cum eu acum... tnguind o iubire
pierduta ma rup de tine si de tot ceea ce a existat. Sa plangi si nimeni sa nu te
auda... sa te tangui de atata greutate si nimeni sa nu te ajute... sa dispari incet fara
ca nimeni vreodata sa nu a stiut ca existi O sa mori incet si list asa cum o fac eu
acum... fara ca nimeni sa un iti aduca o iumina. Nu mai conteaza... nimic un mai
conteaza... doar ceea ce sima si ceea ce ma sfasie ca un iup flamand: Durerea din
mine. Daca vreodata mi-a fost teama de ceva... acum stiu de ce anume... de atat
tipat gol.. agonic, care ma secera cu durere. Nu mai pot privi ziua de maine... caci
sfi/ ca acolo nu mai esti tu... sunt doar eu atat... Ceva injumatatit, rupt... si cine are
oare nevoie de resturi? Maine nu va mai finimic... decat acest gol... acesti ochi
risti si goi si aceste lacrimi ce nu vor sa se opreasca. Acest chip fara stralucire si
acest suflet fara speranta. O sa trec peste toate astea... incet si dureros... asa cum
imi era teama mereu ca se va intampla. Stiu... vei spune si a cui e vina? A
nimanui... a tuturor... a prietenilor care s-au luptat mai bine ca noi, sa ne desparla.
si a noastra ca nu am fost puternici. insa acum... doare... atat de tare incat ucide
'0t ceea ce vrendata am crezit ca am înumos în mine sufatul meu Adio iubire