Ghid pentru femei
Actiunea hormonilor ovarieni (estrogeni si progesteron) eliberati sub stimulare adenohipofizara, cauzeaza modificari morfologice ciclice ale endometrului, in timpul fiecarui ciclu menstrual. Durata ciclului menstrual este, in medie, de 28 de zile; incepe de la 12 ani si continua pana la 40-50 de ani. Se descriu 3 faze: Faza menstruala: zilele 1-4 Faza proliferativa: zilele 4-14 Faza secretorie: zilele 14-28
Faza menstruala: zilele 1-4 Menstruatia incepe cu prima zi de sangerare, daca
fertiizarea si implantarea oului nu se produc. în aceste conditi, corpul galben isi
inceteaza functia dupa 14 zile. Nivelele de estrogeni si progesteron scad rapid si
dramatic.
In zilele dinaintea inceperii sangerarii, stratul functional al endometrului sufera o
schemie marcata datorita contractilor intermitente ale arterelor spiralate. Dupa
aproximativ doua zile, arterele spiralate devin permanent contractate, ducand ia
reducerea aportului de oxigen din stratul functional, cu distructii ale glandelor,
invazie de leucocite. Prin ruperea vaselor sangvine datorita acestor evenimente, se
declanseaza scurgerea hemoragice (menstra)- care marcheaza prima zi a fazei
menstruale. in urma acestor procese de ischemie si necroza, stratul functional al
endometrului este eliminat parcelar, in decurs de 3-4 zile. Intr-o faza menstruala
obisnuita se elimina cca. 35mi. sange.
nainte si in timpul fazei menstruale, stratul bazal al endometrului (care contine
partea profunda a glandelor) continua sa fie vascularizat de arterele drepte, si se
mentine viabil La sfarsitul fazei menstruale, proliferarea celulelor epiteliale
giandulre si celulelor conjunctive (din stratul bazal al endometrului), precum si
migrarea lor catre suprafata, initiaza faza proiterariva.
11. Faza prolferativa: zilele 4-74 -este cunoscuta si ca faza foliculara, datorita
faptului ca se produce in acelasi timp cu dezvoltarea foliculilor ovarieni
Ea începe cand fluxul menstrual inceteaza, si tine din ziua a 4-a pana in ziua a
14-a
Se caracterizeaza prin: - reepilelizarea supratetei mucoasei si - reconstructia
corionuiui Epiteliui de suprafata si glandular are tendinta ia pseudostratificare,
datorita numeroaselor mitoze din aceasta perioada.
Initial:
- glandele uterine au lumen ingust, rectilniu, fara produs de secretie in iumen.
Celulele secretorii din partea profunda a glandelor isi cresc numarul de organite
(RER, complex Golgi, etc. ), pregatindu-se pentru activitatea secretorie. În celule
se acumuleaza glicogen, dispus în vacuale subnucleare.
- în stroma conjunctiva, care apare foarte densa, predomina celulele de tip
îbroblastie- celule cu aspect fusiform si citoplasma bazofia, responsabile de
formarea fibrelor de reticulina subtiri, grupatr periglandular si perivascular.
In perioada medie si tarzie a fazei prolierative:
- Cresterea glandelor si a vaselor este foarte accentuata, si devanseaza cresterea
stromei. Astfel va incepe spiralizarea glandelor si a vaselor.
- Arterele avanseaza spre suprafata endometrului, capilarizandu-se la acest nivel.
- Stroma apare dense: fibroblastele cresc în dimensiuni si se dispun în vartejuri in
jurul formatiunilor vasculare si glandulare: numarul fibrelor de reticulina creste,
acestea find prezente si în srroma interglandulara.
In a 14-azia ciclului menstrual, endometrut este complet refacut, si are o grosime
de cca. 2-3mm.
„HI. Faza secretorie (luteala): zilele 14- 28 - incepe dupa ovulatie, si este controlata
in special de progesteronul secretat de corpul galben.
Epitelui de suprafata si glandular isi pierd falsa stratificare, ca urmare a incetarii
mitozelor.
Adtionand asupra glandelor (dezvoltate sub influenta estrogenilor), progesteronul
stimuleaza celulele glanduiare sa secrete giico-proteine, care vor fi sursa majora de
nutritie a embrionului pana la dezvoltarea placentei (în condiiie producerii
feriizari). La M. E. se observa celule cu mitocondii gigante, cu criste gigante,
sistem canalicular nuclear, numerosi tubi, ribozorni, formatiuni granulare.
in celulele glandulere, granulele de glicogen, localizate iniţial subnuclear, migreaza
supranuclear. si sunt secretate în lumenul giandular. Acesta se dilata foarte mul, si
polul apical al celulelor secretorii devine franjurat.
In stroma, inceteaza diviziunile mitotice. Fibroblastele vor suferii fenomene de
predecidualizare- decidualizare, devin mari, rotund- ovalere, cu citoplasma
acidofila, incarcate cu giicogen. Acestea vor forma cuiburi in apropierea vaselor,
find delimitate de fibre de reticuiina.
Arterele spiralate ating dezvoltarea maxima, devin inalt rasucite, ii ingroase tunica
musculara si avanseaza spre suprafata endometrului pana în ziuă 22
In acest moment al fazei secretorii, endometru are o grosime de cca. 5 mm.
Din ziua 22, stroma se ingroase foarte mult prin apariţia edemului care va
comprima peretele glanduiar.
Datorita compresiunii externe a corionului asupra giandelor, lumenul apare stelat,
cu "aspect de dinti de fierastrau.
Fibrele de reticulina devin edematoase si se fragmenteaza.
In aceasta faza, endometrui ajunge ia 7-Bmm grosime, ca rezultat al acumularii
secretiilor si edernutui din stroma coniunetiva.