Fantezii Erotice

A doua zi am sunat pe Vlad. I-am povestit fara suflare ce s-a intamplat. Nu stiu
de ce, dar ma asteptam la intelegere din partea lui, ma asteptam sa îie de partea
mea, sa-mi dea dreptate. Asa ca am ramas foarte surprinsa cand a incercat sari
gaseasca justificari lui Rares.

Aveam impresia ca toata lumea e impotriva mea.

In seara acea cand am ajuns acasa, Rares ma astepta. Era mai serios ca
niciodata.

Copii alergau prin casa si cand m-au vazut au venit în fuga ia mine. Si au inceput
sa-mi povesteasca ce facusera la antrenament. De jumatate de an ii daduse ia
scrima. De ce? Pentru ca într-o zi, dupa ce citisera "Cei trei muschetari” au venit la
mine si la Rares si ne-au zis ca ei vor sa fie muschetari. Asa ca le-am facut pe plac,
Si erau incantati. Mai mult decat atat, antrenorul ne spusese intr-o zi ca au un real
lent si ar fi fost pacat sa nu fie incurajati sa mearga cat mai departe.

Asa ca o ascultam pe Isabela povestindu-mi cum a reusit o schema de atac
complicate, pe care doar copii mai mari o puteau face. Era extrem de incantata si
mandra de ea.

Mintea mea insa nu putea sa fie atenta ia ce imi povestea ea. !I vedeam pe Rares
serios si un presentiment ciudat punea stapanire pe mine. Si apoi, am vazut langa
usa o mica geanta. Am simtit cum mi se inmoaie picioarele. Si din nou aceiasi
senzatie de rece in varful degetelor. Aveam mainile reci ca gheata. I-am rugat pe
copii sa mearga în camera lor pentru ca am ceva de vorbit cu tatal lor.

- Pleci? am intrebat eu uitandu-ma la geanta de langa usa.

- Da, cateva zile, o saptamana, poale doua. Vreau sa fiu singur. Sa-mi limpezesc
gandurile.

- Si or le-ai spus? am intrebat aratand inspre camera copiibor.

- Nu, nu am avut curajul

- Sper ca nu vrei sa o fac eu în locu tau.

Vocea imi tremura. Faceam eforturi uriase sa nu plang.

- Ba da, te rog!

- Nu, Rares, nu. Nu imi poti cere asa ceva. Nu vreau sa fiu eu cea care le frange
inima. Imi este suficient ca va trebui sa adun cioburile în urma ta... - Bine.

Si a intrat in camera lor. Zece minute mai tarziu pleca. Atat i-a trebuit ca sa-si ia
ramas bun de ia noi, zece minute... Aveam ochii plini de lacrimi cand Isabela a
venit langa mine.

- Nu plange matmi, ai sa vezi ca tati termina repede treaba si se intoarce acasa.

Deci asta le spusese, ca pleaca cu treaba... cat de las.

Am mangaiat-o pe par.

- Da, si eu sper la fel, am zis eu

In seara aceea i-am sunat din nou pe Viad, mi-au trebuit zece minute sa ma
opresc din plans ca sa-i pot spune ca Rares plecase. Totul în jurul meu se
prabusea... eu ma prabuseam. Si nici macar vorbele lui nu ma mai linisteau.
Sufeream cumplit. Nu intelegeam în ce moment pierdusem legatura pe care o
aveam cu Rares. Pana in acei moment ne intelegeam, ajunsesem sa stim dinainte
ce vrea celalalt si dintr-o data... eram ca doi straini. Durerea acea stredetitoare din
inima revenea din ce in ce mai puternica si un nod în gat ma facea sa sint ca ma
sufoc. Totul mi se parea de nesuportat. Si a fiecare freza simteam cum lacrimile
imi inunda obrajii

Cred ca era vreo 12 noaptea cand am auzit in usa de la dormitor niste batai
usoare. Mi-am sters lacrimile, crezand ca e vreunui dintre copii. Nu vroiam sa ma
vada asa. Dar copii dormeau, iar in usa s-a ivit Vlad. Si dupa primele secunde de
surpriza i-am sarit de gat, plangand in hohote.

M-a strans puternic în brate, ipindu-ma de el si m-a tinut asa pana cand m-am
linistit. Cu mainile lui mari mi-a sters lacrimile si m-a sarutat pe obraji. Pentru prima
data în multi ani i! simteam asa de aproape de mine si respiratia lui m-a tulburat.
Ne-am privit in ochii si fara sa-mi dau seama cand ne-am sarutat. Un sarut care a
reaprins în mine sentimente de mult uitate fata de Vlad. Atractia pe care o simtisem
fata de ei era la fel de intensa ca ia inceput. Fusese pur si simplu ignorata, ascunsa
undeva în adancurle mele. Si acum, toata aceasta atractie se trezea sub acest
sarut. lgnorala, reprimata ani ia rand, revenea ia suprafata cu o forta nebanuite.
Amestecata cu sentimentele de razbunare si durere pe care le aveam fata de
Rares.

Si dupa primele secunde de buimaceala si jena, m-a sarutat din nou, mai patimas.
Si j-am auzit spunand:

- Nu mai plange, nu merita. As fi dat orice sa fiu eu în locul ui toti anii astia. Sa fi
fost cu mine in fiecare noapte si nu cu el... - Dar Vlad... - Ssst, numai spune nimic,
asate purtata de val, a soptit el acoperindu-mi buzele cu un deget.

Mi-a desfacut incet nasturii de la camasa de noapte, unui cate unul, urmarindu-mi
respiratia care era din ce în ce mai agitata, cu fiecare nasture care se deschidea. A
descoperit un umar, apoi celalalt iar dupa aceea a lasat camasa sa alunece pe jos.
Si în timp ce gura lui imi atingea sanii, un geamat de placere mi-a scapat. M-am
asat prada dorintei si m-am abandonat in bratele lui. L-am vazut cum isi desface
pantalonii, scotand afara penisul erect. Eram dâjă cu spatele ipit de perete, bratele
ui puternice m-au ridicat si l-am simtit cum ma patrunde. Eram în aer, sustinuta
doar de mainile iui. Mi-am incolecit picioarele în jurul miocului lui, simtindu- si mai
adanc. Respiratia lui calda imi gadila gatul, gataia.

- Daca ai stii de cand astept sa te am iarasi

Era atata pasiune si dorinta în cuvintele lui, atata patima si dragoste în sarutarile
ui, atata pofta de mine. Simteam ca iau foc. Mi-am infipt mainile în parul lui si un
val imens de placere s-a deziantuit odata cu sperma lui care intra în mine,
asandu-ma aproape lesinata în bratele lui

Cu capul rezemat pe umarul ui m-a purtat pana pe pat. S-a asezat langa mine si
am ramas unul langa altul. Dar dupa ce euforia momentului a trecut, dupa ce am
revenit cu picioarele pe pamant si i-am simtit caldura corpului langa mine si
respiratia linistita, am exclarnat:

- Ce am facut?

- Ce am facut?! a replicat ei ridicandu-se intr-un cot si desenand cerculete cu
degetul pe sanii mei. Ne-am iubit, draga mea. Asa cum o faceam si acum zece ani,
asa cum ar fitrehuit sa o facem in tot acest timp.

- Si Rares? am intrebat eu.

- E binevenit oricand, din punctul meu de vedere. Nu sunt gelos pe el. Nu am fost
niciodata... Sti, pararea mea, eu zic ca in cateva zile e inapoi. E doar o criza
cauzata de faptul ca a facut 40 de ani. Am trecut si eu prin asta acum 2 ani, cand
am facut 40. Si vreo jumatate de an am umblat numai cu pustoaice de 18 ani
Simteam nevoia sa-mi demonstrez mie ca inca mai sunt capabil. Dar el... pentru el
e suficienta una si vreo cateva zile departe de tine si de copii. Crede-ma, se va
intoarce. Si mai ales cand va afla ca sunt si eu aici

- Nuri mai gasi atatea scuze. Nu ma poti face sa inteleg cum poti abandona famila
pentru ca ai o criza de barbatie. Mintea mea nu pricepe.

- Normal, pentru ca tu esti femeie si gandesti altfel decat noi

- Nu e vorba de gandi diterit... Tu crezi ca eu nu am avut parte de tentatii, tu crezi
ca eu nu am avut dubii cateodata, crezi ca nu au existat ciipe cand imi venea sa iau
o pauza, sa plec, sa fiu singura? am spus eu nervoasa. Dar asta nu e o Scuza ca
sa te duci cu prima care se da la tine... - De ce? Tu ai facut acum acelasi lucru cu
mine. Poate din alte motive, din razbunare, din dorinta, dar ai facut-o. Si degeaba
vrei sa spui acum ca e altceva... Ai facut acelasi lucru, doar circumstantele au fost
altele.

Avea dreptate, in felul lui. Si nu puteam sa aduc argumente ca sa-i combat logica.

- Poate ca ar trebui sa fii mai intelegatoare. Nu spun ca ce a facut el e bine, dar
nici nu e un capat de tara. Si faptul ca ti-a cerut niste timp departe de voi o face
pentru ca se simte vinovat. Crede-ma, ii cunosc. Pentru ca siel, ca sitine, nu
poate intelege cum daca te iubeste pe tine, a cedat tentatiei. Si chestia asta nu-i da
pace. De asta are nevoie de timp... - La asta nu m-am gandit... Dar doare, doare
al naibii de tare. Oricare ar fi motivul

- Dar si el sufera, draga mea.

Nu stiu cum, dar reusise sa ma linisteasca. Si pentru o clipa am incercat sa vad
ucrurile. si din perspectiva lui Rares. Poate ca avea si el dreptate. Poate ca
adevarul era a mijloc. Poate.

Am adormit cu gandul ia Rares,

Dimineata cand m-am trezit eram singura. L-am gasit pe Vad dormind pe
canapea, cum facea de obicei

Copii au fost foarte bucurosi cand l-au vazut. L-am rugat sari duca el ia scoala, eu
rebuia sa ajung la doctor dupa rezultatul analizelor.

- Vrei sa vin sa te iau, m-a întrebat el, dupa ce las copii la scoala?

- Da, arfio ide.

am dat adresa cabinetului medical sia ramas sa ma sune dupa ce lasa copii la
scoala. Cat de ciudat, “lasa copii la scoala”, asta era ceea ce facea Rares. Elii
ducea ia scoala, la antrenamentele de scrima. Si totusi, rolui de tatic i se potrivea si
ui Vlad. far copii nu au fost foarte mirati sa-l vada iuand practic locul tatalui lor. Nu
era un strain pentru ei si in plus, in mintea lor Rares era doar plecat cu treaba.
Deci ! asteptau sa se intoarca.

Si asa au trecut cateva zile. Eu ma simteam dăjă mai bine. Si cand a venit
duminica am iesit cu toti în parc. Era un obicei pe care il aveam cu copii, era ziua
pe care o petreceam impreuna. Si nu stiu de ce dar în ziua aceea erau mai
incantati ca niciodata, de parca era cel mai minunat lucru. Traiam o ciudata
senzatie ca pun ceva a cale, îi vazusem sosoind intre ei de cateva ori, foarte
misteriosi

Dar odata ajunsi in parc, misterul s-a elucidat in clipa cand i-am vazut lasand totul
baita si lergand spre Rares. Asta pusesera la cale, ] sunasera sa-I cheme în parc.
Si el venise.

Se vedea insa ca prezenta lui Vladi deranja, îl enerva sa-l vada acolo, in locului,
avand grija de copii lui, langa sotia lui. Se uitau unul a altul ca doi masculi care se
masoara reciproc, pregatindu-se pentru o infruntare.

- Vezi, am avut dreplate, a spus Vlad uitandu-se la mine.

- Cu ce? a intrebat Rares.

- Ca va fi suficient sa afl ca sunt si eu aici, ca sa vii

- Da, a fost ideea lui sa te chemarm, a spus Isabela juandu- de mana pe Viza.

Apoi s-a indrepiat spre Rares si -a luat si pe el de mana, tregandu-i pe amandoi
dupa ea. Au urmat-o fara un cuvant, ii vrajise pe amandoi. Ma uitam dupa ei si
nu-mi venea sa cred cum ii nistise cu un simplu gest. Am zambit în sinea mea.

- Mami, unchiul Viad ramane cu noi? m-a intrebat Dragos.

- Nu stiu, puiule, ar trebui sa- intrebam pe el.

Rares s-a intors acasa chiar în ziua aceea. lar seara tarziu, dupa ce copii au
adormit, a venit la mine si nu mi-a spus decat "larta-ma! *. Poate ca ar fi trebuit sa-i
mai chinuiesc putin, dar mi-am dat seama ca nu avea rost, îl iubeam si stiam ca ii
pare rau.

I-am zambit, mangaindu- pe obraz. Si in timp ce el ma saruta pe buze, l-am simtit
pe Viad sarutandu-ma pe gat. Am inchis ochi si, la fel ca prima oara, m-am
abandonat in bratele lor. Eram iarasi toti trei. Sarutarile lor ma faceau sa tremur de
placere. Mainile lor ma atingeau asa cum numai ei stiau. Si i-am primit pe amandoi
n mine, cum o facusem cu mult timp in urina. Cat de dor imi fusese de noptile
acelea în trei. De pasiunea lor, de felul diferi pe care i aveau de a ma avea, de a
ma iubi
Am ramas muti timp toti trei, unul langa altul. Fara un cuvant. li auzeam cum
respira jinistit langa mine. Le simteam pielea lipita de a mea, mirosul lor îmi inunda
narile. Si atunci ni-am dat seama ca ii vreau pe amandoi in viata mea. Era oare
asa de gresit?

Si am ramas toli trei... incercand pe cat posibil sa pastram o oarecare aparenta de
normalitate, cel putin în timpui zilei, caci noaptea cand nu ne vedeam si nu se stia
nimeni îi aveam pe amandoi langa mine sa ma iubeasca si sa-i iubesc asa cum imi
doream.

=Sfarsit=