Fantezii Erotice

Avea ochii verzi. Asa cum e marea. Parul negru ca durerea, lung ca suferinta,
parfumat si fin ca firele de matase. Dinti albi ca uitarea. Buzele roz pal. Asa cum
sunt... asa cum nu e nimic

Rasul ii era o simlonie obsesiv-halucinanata, zambetul, un tablou al irealului
Mainile se. mmiscau cu gratia brizei, picioarele paseau cu o finete curgatoare,
perfecta. Nu era insa pertecta. Cine gaseste vreodata perfectiunea? Cine o
cauta?.

Trupul ei era firav, mladios, fragil luminos, purtand mireasma prospetimii. Miscarile
i erau de o eleganta desavarsit.

Se facuse deja seara si intunericul se lasa cu repeziciune, Aerul era umed si rece
si te infiora. Se ridica de pe banca veche cu bratele ruginite, dand ia o parte de pe
o maneca o frunza maronie ce cazuse pe el. Dupa ce isi ridica gulerul si si pune
mainile in buzunare pleaca grabit spre iesirea din micul parc, incercand sa se
incalzeasca. Aleile erau pusti si doar vantul ii insotea, vanzolindu-se printre stalpii
cu felinare care clipeau amorțte. Strada pe care statea el nu era departe, dar ca si
n alte seri a ales un drum mai lung. Piimbarile de unul singur, pe timpul noptii i
facea bine. Asa isi putea auzi mai bine gandurile.

Peste jumatate de ora, urca obosit scarile inguste ce duceau a mica lui
garsoniera. Deschide usa care protesteaza nuti! cu acelasi scartait de ftecare data
si patrunde in hol. Isi lasa haina pe cuier si merge în bucatarie sa-si faca un ceai. în
imp ce soarbe incet din el priveste pe geam la strada pustie cu luminile care
palpaie inghetate. Mai mult sau mai putin în felul asta isi petrece serile.

Avea un fel special de a zambi. (si arcuia buzele intr-un fel atat de duice, care te
cucerea asa de repede... Cand scria aplecata la birou, si dadea mereu a o parte o
suvita de par negru si ondulat care îi cadea peste obraz, cu acelasi gest inconstient
de fiecare data. Apoi la cateva minute, se oprea si isi atingea tampla cu degetul
aratator. De fiecare data la fel.

!si deziipeste privirea de pe aleea pe care nu trece nimeni si se aseaza pe un
scaun. Priveste in jur. Aceeasi pereti murdari pe care incepe sa se formeze
mucegai, robinetele ruginite, frigiderul fara maner, geamul crapat intr-un colt... Se
ridica si iese, porneste radioul si se tranteste in pat. inca o noapte fara ganduri,
caldura, doar cu senzaţii goale. Incearca sa adoarma cat mai repede, incearca sa
uite, dar cum ar putea? Cu ochii pironiti catre fereastra intunecata pe care se
preling stropii de ploaie rece, incearca sa-i risipeasca amintirea care musca din el
cu atata cruzime... ntr-un final adoarme (otusi si o viseaza iar.

Parul negru dansa un vals cu vantul în jurul chipului i. Degetele fine tineau strans
balustrada verde cu vopseaua crapata. Privea marea, se uita la cerul de plumb,
aduimeca mirosul violent al vantului care sufla tot mai tare, alunecand pe valurile
care se spargeau cu zgomot de tarm, agitate si violente. Era ceva ce te vrajea. O
fata aproape. dureros de frumoasa statea si privea marea peste care se dezlantuia
furtuna. Printre norii grei, cenusii crapau fulgere si tunetele dinamitau orizontul. EI
trecea grabit pe faleza, aparandu-se de vantul care agita nisipul de colo colo.
Aproape ca e trecut pe langa ea fara sa o vada, dar ferindu-se de o pala de vant,
s-a uitat inspre ea si pentru un moment privire li s-au întainit.. Asa a vazut-o
nentru prima oara