Fantezii Erotice

Era o racoroasa seara de octombrie, dar calda in inima mea. Imi asteptam iubita
sa iasa de la senvici. Suntem impreuna de aproape 9 luni. Nu o astept în fiecare zi,
dar acea vineri a fost ziua mea norocoasa si vroiam sa ii propun sa mergem
impreuna la Paris. Este locul unde nu a mers niciodata, dar povestile despre oras
si numele ei o trimiteau cu gandul acolo nai tot timpul. Isabelle, deoarece despre
ea vorbesc, este o minunatie creeata de natura, bruneta, asortandu-i-se o pereche
frumoasa de ochelari negri, sub care se afla patrunzatorii ochi precum smaraldui si
cu buze pe care ai vrea sa ie gusti cat mai des posibil. Este inalta, avand
aproximativ 1, 70, cu picioare lungi, dar nu groase, picioare la care ai privi
neincetat, o talie care te duce cu gandul ia pacat, iar Sanii nu-i are mari, dar sunt
perfecti

Le multumesc celor de la banca, caci acolo lucreaza, pentru tinuta care este
obligatorie. Era imbracata cu o camasa alba impecabila, mulata pe corp, cara-i
ajungea putin peste fusta neagra, nu foarte iunga, dar nici scurta, care-i acoperea
frumoasele coapse si o parte din genunchi. Deasemeni purta o pereche de ciorapi
îni, de culoare neagra si in picioare o pereche de sandale negre cu toc inalt.

Se apropie de mine, fata i se lumineaza doar vazandu-ma, nu a scos niciun
cuvant. A sarit in bratele mele sarutandu-ma sublim. în acel motnent pentru noi doi
nu mai exista nimic in jur. Timpul s-a oprit, galagia dn jur s-a transformat in
cuvintele ei care se transmiteau prin pielea ei ina precum o petala de trandafir.

Timp de cateva secunde nu ne-am vorbit deloc, doar ne-am privit adanc, dar cu
tandrete. O priveam cam si cum în spatele ei as fi vazut deja Turnul Eifel, locul în
care aveam de gand s-o cer in casatorie. În mintea mea era clar, stiam ce se va
intampla pas cu pas, fara a avea vreun gand ca totul nu va iesi cum mi-am
imaginat.

- Tu aici? mi-a zis ea, ce s-a intamplat de ai venit acum aici, era vorba sa ne
vedem a ora 19 sa mergem sa luam cina. Sa intamplat ceva rau? Ultima data
cand ai venit aici a fost cand seful era sa te dea afara, dar -a dat pe colegul tau,
Alin.

- Taci! îi zic cu un un glas dulce, o strang in brate sio sarut. Deschid portiera
masinii si o invit sa intre, ea se aseaza lasandu-si a vedere frumoasele picioare
bronzate, dar intunecate de catre ciorapi.

- Unde! mergem? ma intreaba ea. Am luat-o pe un drum pe care nu am mai mers
niciodata impreuna, dar care ne ducea spre casa in care locuiam deja amandoi

- Stai linistita, draga mea. Povesteste-mi ce ai facut astazi la senvici.

Un pic impacientata, tace cateva clipe...Apoi mi-a povestit ceea ce a facut în acea
zi la servici, lucru care a relaxat-o. lubeste foarte mult ceea ce face la locul de
munca, find pe primul plan în viata ei, pana sa îi apar in cale.

Ajungem in fata blocului si parchez masina unde o parchez de obicei. Vazand ca
am ajuns, unde nu s-ar fi gandit ca vom ajunge inainte sa vorbim în prima faza, m-a
strans în brate si m-a sarutat. Am luat-o pe sus si am urcat cu ea, fara sa puna un
picior jos sau fara sa se sprijine de perete pana la etajul 3. Odata ajunsi la etajul 3,
o dau jos mangainu-i coapsele, apoi ii iau mainile conducandu-le spre buzunarul
interior ai sacoului unde se aflau cheile de la usa. Le gaseste! Dar inainte sa mi e
dea m-a sarutat ca si cum ar i pentru prima oara n seara aceasta. Deschid usa,
totul era cum asteptam: lumina obscura de culoare rosie in hol, în sufragerie un
bec slab luminand cat sa dea o iumina feerica. O inut in pasi de vals catre
sufrageri, nici prin gand nu i-ar fitrecut ce urma, credea ca e o seara obisnuita în
care urma sa ne Iibertizam iubirea unul spre altul

- Aseaza-te la masa si fa-te comoda. Eu merg pana la bucatarie sa pregatesc
cina.

Putin speriata, zice bland "Bine... *. Pana acum pregateam aranjamentul mesei
ori unul, ori celalalt, dar preparam cina impreuna. Din bucatarie îi zic: "Pune, te rog,
serveteiele rosii la fiecare din noi deoarece nu am mai avut timp sa fac eu asta".

- Unde sunt? striga ea calm.

- Langa vaza, raspund eu

- Nu sunt aici, deja pe un ton mai putin catm.

- Atunci cauta în bar.

- Le-am gasit!

Timp de cateva minute nu am mai auzit nimic, apoi am auzit ceva cazand. Poate
a scapat vreun pahar de pe masa vrand sa le aseze in Înie perfecta. NU! Era ea
cazuta pe canapea. A gasit în pachetul de servetele rosii biletele spre Paris si bilete
de intrare ia fiecare punct cultural al orasului

Vazandu-ma speriat în tocul usii a venit la mine si m-a imbratisat. Am despartit
acest cerc facut de mainile ei în jurul gatului meu si-am intrebat-o: * Ce te face sa
crezi ca sunt pentru tine? * In acei moment si-a retras mainile din jurul gatului, s-a
retras si cu lacrimi in ochi a incercat sa zica ceva, dar lacrimile îi dizolvase-ra toate
cuvintele. Atunci i-am zis: *Nu sunt pentru tine, sunt pentru iubirea vietii mele pe
care o ador cu fiecare particica a corpului si sufletului meu, iar acea persoana este
Isabelle”.

Din acel moment toate lacrimile care s-au varsat si care urmau sa se verse, i s-au
prelins pe obraz si mi-au ajuns în gura care-mi era lipita de a ei

Atunci i-am deschis lenjeria ce-i ascundea sanii, am iasat-o sa pice spre fusta si
-am simtit starcurle tari prin camasa ei si tricoul meu, imbratisandu-ma strans
precum m-ar fi strans pentru ultima oara. în acel moment m-am desprins de ea, ea
scofandu-mi tricoul, fiind foarte grabita si si-a indreptatat mainile catre cureaua
mea. Eu am prins-o de maini si le-am dus spre nasturele ei de la camasa care inca
inca ii mai acoperea partea superioara a sanilor, pe care |-a deschis, dar dupa ce
-a deschis s-a oprit. Apoi am condus-o catre uimatorul nastur. Eu in acelasi timp
am inceput sa-l deschid pe cel de jos, ne-am intalnit undeva mai sus de buric. în
acel moment mi-a luat mana stanga în mainile ei calde si le-a indreptate spre gura.
Dar printr-o miscare brusca l-a dus spre cureaua mea pe care a deschis-o. Apoi
lent mi-a deschis nasture cu nasture pantalonii, eu deschizanduri fermuarul fustei
tinand-o aproape de mine. Am ramas amandoi in lenjerie care ne acopereau zona
de rusine a intregii lumi. Ne sarutam si ne mangaiam lent, precum ne alina vantul
pielea.