Fantezii Erotice

Trecusera 15 zile de cand se intaisera cu S. S. Erasmus care patrula în cel mai
indepartat qvadrant al teritoriului confederației. Nostromo trebuia sa- inlocuiasca
pe Erasmus în acea zona indepartata a galaxiei, acesta urmand sa se intoarca pe
planeta Aurora, care era temporar cartierul general al marinei spatiale. Intalnirea
fusese formala si de scurta durata, Hydrich, comandantul ui S. S. Erasmus dorind
sa se intoarca cat mai repede in spatiul comun. El, nava si echipajul sau erau in
misiune de 6 luni, asa ca era de inteles graba lor.

Cu 15 zile în urma, Raynor primise noi ordine. Decodificase întrigurat, impreuna
cu cei 4 ofiteri superiori de ia bord, mesajul venit din partea Comandamentului
General ai Confederatiei. Porumbeii albi ai pacii fusesera alungati de pasarile
negre ale razboiului. Dupa 158 de ani de pace, Confederatia Umana se afla din
nou în razboi cu singura specie inteligenta pe care o cunoscuse pana în prezent in
univers, aldarii. Atat de diteriti de oameni si totusi atat de asemanatori. Aceiasi
dorinta de expansiune, aceiasi dorinta de a domina, aceiasi sete de omor.

De 15 zile Nostromo naviga în zona universului care nu apartinea nici unei specii,
no man's landul universului. Orice comunicatie intre nava si comandament fusese
intrerupta din motive strategice. Ordinele spuneau sa duca nava inainte cat de mult
se putea si sa arunce sonde de detectie în tot qvadrantul. Pe langa asta, unui din
obiective era sa coboare pe suprafata unei planete si sa asambleze un oupost
automatizat de observatie. LV-128, o planeta de gheata unde vanturie atingeau
frecvent 130kmh si unde temperatura cea mai ridicata era de minus 60 de grade C
n timpul zilei. Zi era mult spus, de fapt toata planeta era invaluita intr-un crepuscul
permanent, care devenea bezna, jumatate din timpul de rotatie pe care mica
planeta i! efectua în jurul soarelui sau albastru si rece.

Si... Raynor privea stelele... stia ca le va priv, intodeauna ie privea cand se afla
n spatiu. intodeauna erau noi, chiar daca ie nai admirase de multe ori inainte.
acestea... allele.. erau atat de frumoase, erau ochii universului. Dar parca
universul il pandea cu o privire dusmanoasa si rau prevestitoare, acest sentiment îl
urmarea de cand parasisera granitele Confederatiei
- Rangul 2, preiei puntea! dand comanda, Raynor se smulse din reverie. Se
indrepta cu pasi apasati spre liftul ce facea legatura dintre puntea de comanda si
blocul de locuit. Rangul 2, Ariadne Nee, era o mulatra inalta si cu fortne fluide.
Muschii gatului, bine conturati aratau ca ai unui animal de prada, iar ochii ei negri
sfredelitori nu priveau, ci treceau prin victima. Steaua argintie a Marinei Spatiale
aflata Ia gulerul tunicii, contrasta placut cu pielea ciocolate.
in trecere, Raynor îi arunca O privire de lup, pe care Ariadne avu grija sa i-o
intoarca a fel. Cei doi nu se prea inghiteau, si asta de cand umbla zvonul pe nava,
ca fiumoasa. mulatra ar avea o iegalura stransa, cam prea stransa cu locotenentul
Cassidey Ademaro. Legaturile amoroase pe navele de razboi erau strict interzise
de regulamentul Marinei, dar pe Raynor nu-i deranja asta, cat faptul ca
locotenentul Cassidey Ademaro, în contrast cu numele sau, era o blonda delicata,
cu parul ondulat, tuns deasupra umerilor si cu un trecut nebulos, despre care
Raynor nu reusise sa afle prea multe. Fusese mutata pe nava lui chiar inainte de
plecare si aceasta mutare semana a orice, numai a avansare nu. Cassidey era o
re contradictorie si, desi el incercase sa se apropie de ea, fata îl lasase doar pana
a un punct, dupa care se retragea parca intr-o cochilie de tacere. Din nefericire
tocmai acest lucru il intriga pe Raynor si de ia un timp, locotenentul Cassidey
devenise un fei de obsesie personala.

Zvonul, caruia nu stia cata credibiitate sa-i dea, spunea ca unul dintre tehnicieni
intrase în cabina lui Cassidey, pe nepusa masa, dorind sa verifice un circuit, si
scena pe care a vazut-o l-a lasat mut de uimire. Locotenentul se afla în bratele lui
Ariadne, cele doua tinere femei sarutandu-se cu pasiune. Pentru ca nu l-au
observat pe tehnician si-au continuat jocul dragostei, explorandu-si una alteia
corpul, cu miscari delicate presarate de sarutari jungi... in cele din urma Cassidey
sfarsind cu gura sa senzuala si dulce între coapsele calde ale lui Ariadne. Raynor
nu stia cate dintre acestea erau adevarate si cate reprezentau fabuiatii ale mintii
ncinse a tehnicianului. Ar fi vrut atat de mult sa o intrebe pe Cassidey... n dorinta
de a-si astampere propria obsesie, care punea din ce in ce mai multa stapanire pe
ai

Se indrepta catre cabina sa, dar în ultimul moment se razgandi si merse la blocul
de odihna si refacere. Dupa o jumatate de ora in care se iasa prada cu totul
automatului de masaj, intra în camera de refacere si se intinse pe unul dn paturi
Aburul relaxant care plutea in valuri în camera avu darul sa-i relaxeze cu totul asa
ca psihicul sau se retrase undeva departe în strafundurie constiintei

Raynor nu stia cat timp trecuse, cand mai mult o simti decat o vazu pe
locotenentul Cassidey intrand goala doar cu un slip negru, si asezandu-se pe patul
de langa. În blocul de refacere era admis accesul tuturor ofiterilor indiferent de sex.
incepu sa o admire, fara ca aceasta sa-si dea seama, onduleui sanilor care se
terminau cu sfarcurile usor rozali, pielea delicata, picioarele inimaginabil de
frumoase cu un nic tatuaj purpuriu pe glezna stanga... atat de senzual. Linia
umerilor micuti, mainile delicate si un mic pandantiv din mithril pe care îl purta la
gat, inchipuind un ingeras cu aripile deschise. "Doamne... Dumnezeule... *,
Raynor simti o ameteala placula, dar si o senzatie nedefinita în piept, in timp ce o
privea. Neputinta... dorinta... isi simti carnea tremurand..... parca venit sa-i tulbure
contempiatia... un gand, "Oare femeile ofiteri superiori ai Marinei gem în pat? *. fi
veni sa rada de aceasta ineptie... si i paru rau ca s-a smuls din visare. Se ridica cu
greu si se apropie de fata.

- Locotenent Cassidey, sunt sau nu superiorul tau? o intreba cu o voce guturala,
care i se paru lui însusi straina.

Buzele fetei se miscara usor vrand parca sa rosteasca mai multe cuvinte, dar nu
se auzi decat un "Da... * usor.

- Atunci iti ordon sa te asezi in patru labe si sa tii fundul bine arcuit ca sa te pot
patrunde calumea! continua Raynor cu aceiasi voce impersonale.

- Banuiesc ca regulamentul nu prevede astfel de ordine!

- Bineinteles ca nu locotenente, dar nu vad ce forum miltar ti-ar lua in considerare
o astfel de plangere! zambi Raynor.

- Deci iata-ma singura cu tine si fara nici o posibilitate de a ma aparat... ochii ei
adanci priveau spre comandant pe sub genele arcuite. Nu stia ce e în sufietui ei,
dar Raynor hotari sa continue.

- Locofenente, pierzi timpul!

Cu miscari încete, Cassidey se intoarse cu spatele spre el si se aseza în cea mai
frumoasa poziie a amorului, acea poziie care îi da senzatia barbatului ca este
stapan atolputernic.... si Raynor profita de asta... desi o voce interioara ii soptea
"Acum am devenit si violator”... "Dar nu pot sa ma opresc... .. "Dar nici nu
incerci... * ura vocea. Se apleca asupra ei cuprinzandu-i sanii în palme si
framantandu-i. Cu buzele o atinse în spatele urechii si se cutremur de mirosul ei
catileiat... inspira cu nesat acel amestec de parfum si feromoni care ii faceau sa
simta impulsuri calde în abdomen... era orb in fata dorintei... prea tarziu pentru a
mai asculta de glasul ratiunii. Isi ingropa fata in parul ei înmiresmat sarutand-o din
nou. Era atat de imbatat de sentimentul pe care il incerca, incat aproape ca nici nu
realiza cum mana mica si delicata de femeie tanara s-a strecurat intre picioarele lui
si cu miscari blande ii freaca barbatia de sexul ei cald. Raynor o penetra aproape
brutal, dar fu surprins sa observe ca ea era umeda. incepu sa impinga tot mai tare.
Cassidey gemea aproape imperceplibi, primindu- tot în ea si lasandu-se în voia lui
Sentimentul de forta ii cuprinse cu totul, instinctul animalic i acapara. Femeia asta
era a lui.. 'a lui”..îi apartinea, la fel cum ii apartinea si nava cu toate sutetele din
ea... O domina pe de-antregul si ea era supusa ca o papusa în mainile unui
papusar. O ridica ca pe un fulg si o tinu adanc infipta, fara sa o slabeasca macar o
cipa. li musca buzele, gatul, sani... isi infipse o mana in parulei cariiontat si o
acoperi cu sarutari dorind parca sa-i inghita cu totul rasuilarea, într-o incercare
disperata de a ajunge pana la sufetul dinauntru... O simtea sub piele, în maini si
n picioare... facea parte din el... era a lui

- La dracu, visez cu ochii deschisi! Raynor statea cu o privire buimaca parca
neintelegand ce se intamplase. "Doamne sunt comandantul unui crucisalor de
razboi... ar trebui sa-mi revin...

Privi spre Cassidey... statea intinsa, dar el se afla tot pe patul lui si nimic nu se
ntamplase.

- Nu visezi comandante, stai aici cu mine si de cateva minute te afli parca în
ransa. li zambi prieteneste. Avea pe ea slipul si un sutien negru

Raynor inghiti greu, incercand sa se adune. Intr-un tarziu se duse si se aseza
langa ea. Nu vorbira un timp. Parea relaxata, tinea ochi inchisi. "Ce trup delicat.
nu î s-ar potrivi deloc armura de lupta... o atinse... "Poate ar fi mai bine sa plec
acurm.... * dar ca si în vis nu se putu misca. Continua sa o mangaie usor, fata tresari,
dar nu se impotrivi... în schimb acum nu mai tinea ochi inchisi, ci i privea. Raynor
evita cu grija sa atinga partie intime, isi plimba mana de-alungul pulpei si cu
delicatete ii cuprinse în palma piciorusul mic si fn. Aproape ca îi veni sa-I sarute.
dar îsi aminti ca totusi este superiorul ei si asta îtinu pe loc. Tatuajul purpuriu de pe
glezna sciipea. Mana lui urca din nou si se aseza pe abdomen chiar langa pubis.

- Cassidey.. este adevart ca îi plac femeile? Adica... nu mai apuca sa-si termine
fraza, fiindca fata ii impinse mana si se ridica.

- Esti la fel de infanti! ca toti barbatii pe care i-am cunoscut pana acum! Nu
intelegeti nimic din ce se intampla în sufetul unei femei. Va lasati purtati numai de
orgoliul si de ideile voastre.

- Scuza-ma, am vrut doar sa... în nici un caz nu doream sa te jignesc! Raynor
aproape ca se fastaci, vizibil suprins de agresivitatea ei. "Tocmai am ratat o buna
ocazie de a tacea”.

Fata se imbraca rapid, apoi i se adresa pe un ton protocolar:

- Domnule comandant, daca imi permiteti, as dori sa ma retrag.

- Te rog sa nu pleci!

- Este un ordin sau o rugaminte? continua ea pe acelasi ton.

- Bineinteles, o rugaminte.

- în acest caz, va cer din nou permisiunea de a ma retrage!

Raynor se ridica în picioare, dominand-o cu statura sa impunatoare,

- Prea bine locotenent Ademaro. Du-te si odihneste-te, peste 12 ore vei cobori
impreuna cu mine si cu echipa de recunoastere pe suprafata planetei LV-128
pentru a gasi cea mai buna pozitie pentru outpost. Foloseste-i timpul ramas cum
crezi mai bine de cuviinta.

- Da domnule, asa am sa fac. Voi folosi timpul cum cred mai bine. Accentua pe
"cum cred mai bine”, moment în care lui Raynor i se stranse inima si din-nou siinti
aceiasi durere pe piept pe care o simtise si in vis. Spre locotenent insa rosti un
“Liber” din vartul buzelor si privi în atta parte.

Dupa ce ea pleca începu sa-si analizeze gestul. EI insusi nu avuse-se de gand sa
coboare pe planeta, dar din orgoliul de moment si din dorinta de a se impune în
ata ei, juase aceasta decizie, care acum i se parea prosteasca si plina de riscuri
nutie. Spera din tot sultetul sa nu ajunga sa o regrete.

in fata navetei de debarcare, Raynor privea cum soldatii detasamentului de
cercetasi se incolonau. 50 de infanteristi si un capitan. Uitandu-se Ia ei, Raynor se
simţi mai bine. Erau inarmati pana la refuz. Armurile lor de razboi erau biindate si
proiectate sa suplineasca miscarile purtatorului. Doi dintre puscasi aveau pe umeri
lansatoare de bombe Theta, cea mai distrugatoare arma de lupla la sol, cu care
erau dotate unitatile de combatanți ale Confederatiei. Un singur focos Theta putea
distruge cu usurinta un cvartal intreg. Toti aveau armament automat, cu plasma. în
combinezonul sau termoizolant, Raynor se simti mic si neajutorat în comparatie cu
ei. Privi in dreapta sa, Cassidey statea tacuta langa el, privind si ea catre soldatii
care tocmai terminau incolonarea. Nu-i vedea fata, la fel ca si a lui era acoperita de
vizorul negru ai casti. în comparatie cu soldatii cei mari, era dea-dreptul minuscula.

- Comandante, suntem pregatii! carai vocea cepitanului în casca.

- Locotenent, esti pregatita?

- Da, domnule comandant! Swprinzator, vocea ei era melodioasa, chiar daca era
usor deforinata de laringofon.

- Atunci, inainte! ordona Raynor. Ar fi vrut sa-i vada ochii, dar era imposibil prin
vizor. Acum ii parea rau dea-binelea ca o luase cu el. Ea nu era soldat combatant
ci un Simplu ofiter insarcinat cu logistica pe o nava de lupta. Avea dubii ca se va
descurca in gerul si zapada acelei planete ostile si sincer find avea dubii si asupra
ui insusi.

Mergeau deja de o ora si se apropiau de punctul unde isi propusesera sa
amplaseze ouipostul. Raynor se mai relaxase un pic, vazand ca totul decurgea fara
incidente. Pe parcursul drumului decuplase microfonul cu restul echipei si
incercase sa lege o conversatie numai cu Cassidey. Din pacate aceasta ii
raspundea rece si de multe ori monosilabic. Simtea dureroasa neputinta, ar îi vrut
sa o prinda în brate, sa-i spuna ca îi pare rau si ca regreta intrebarea aceia stupida
pe care i-o pusese. Dar nu facu nimic din toate astea.

- Capitane, nu mai e mult si atingem punctul! in timp ce mergea, Raynor se
intoarse catre capitan.

- Da domnule, totul decurge conto... nu mai apuca sa-si termine fraza. Fulgerul
albastru de plasma ii lovi in gat sii zbura capul cu tot cu casca armurii. Sub privirile
prostite ale lui Raynor, trupul capitanului se prabusi în zapada, fumegand.

7ot ceea ce urma se petrecu atat de repede incat Raynor de abea realiza. O lua la
fuga. spre primul adapost care îi iesi in cale. în spatele sau infanteria deschise focul
haotic si fara o tinta precisa. Incepura sa se imprastie, cautand cu totii pozii
acoperite.

- Cassidey, fugi fir-ar sa fie! urla Raynor în Iaringofon, observand inebunit ca
aceasta ramasese ca hipnotizata pe loc, parca fiindu-i imposibi sa se miste.

- Cassidey.. o vazu incercand sa alerge spre el... apoi bubuitura.... parca intreg
cerul se prabusise peste ei.. o lumina orbitoare si un val de zapada si gheata
aruncat în sus ca O fantana arteziana... si deodata gheata se casca intr-un imens
goi abisal.. Apuca sa o zareasca pe Cassydey proiectata prin aer ca un fulg in
bataia vantului si cazand in imensa crevasa.... Theta... a explodat o bomba Thea.
Cassidey... Cassidey... isi pierdu cunostinta.

Cassidey cadea... sau mai bine zis aluneca pe un povarnis de gheata tare ca
tabla. incerca sa se agate de ceva dar nu gasi nimic solii. in casca auzi cu
intreruperi vocea iui Raynor care o striga... apoi nu se mai auzi... comunicatia se
ntrerupse de tot. Dupa o alunecare care ise paru o vesnicie ajunse pe un teren
piat... nu-si dadea seama unde. Era ametita... foarte ametita. incerca cu greu sa se
ridice dar piciorul drept o durea ingrozitor... probabil rupt. Cu greu se irase catre
cun colt de gheata mai inalt si se sprijni de el.

- Comandante... comandante... Raynor... Ray.. "Doamne... * nici un raspuns.
Piciorul o sageta ingrozitor. !si musca buzele. "Doar n-au sa o lase aici sa moara.
Singura. Nu... vor veni sa o caute... Raynoro va gasi! *O cuprinsera frisoanele.
Simtea ace... mii de ace... în tot corpul. Cu miscari nesigure isi scoase din
compartimentul de ia piept al combinezonului termoizolant, o pastila calmanta.
Cand ridica viziera casti, frigul naprasnic o izbi in fata atat de violent incat avu un
soc si incepu sa sughite. Pastila isi facu rapid efectul si o caldura placuta ii cuprinse
fot corpul. li vazu pe Raynor apropiindu-se de ea si mangaind-o tandru... îi
zambea.. "Ray... dragul meu nu ina lasa aici.. te rog... nu ma lasa aici... *. „N-am
sa te Ias.. ii raspundea himera... *„Reynor... iubitul meu... daca ai sa vii dupa mine
am sa fac tot ce vrei tu, si cand spun tot... *franturi de imagini, rupte din trecut i
apareau ca niste himere... prieteni din scoala de ofiteri, oameni pe care ii
cunoscuse demult, iubiri ratate, maini puternice care o însfacau cu brutalitate
rupandu-i hainele... durere... finte negre pline de ura care o urmareau... ii faceau
rau... un copii orfan, care nu-si vazuse niciodata parinti... un copil singur si
neinteles, crescut de armata... "Ray. nu ma lasa sa mor... 0 sa fiu a ta... numai a
a... Ray... iubitul meu”. "Dar sunt aici langa tine”, Raynor isi trecea mana prin parul
ei auriu carliontat. * Ce bine ca ai venit stiam ca o sa vii, vroiam sa-ti spun ca imi
pare rau ca nu te-am lasat sa te apropii de mine... imi pare atat rau... dar acum am
sa stau numai cu tine... sunt numai a fa... iubitul meu”. Raynor o lua în brate sio
stranse Ia pieptul lui puternic. Era atat de bine si de cald, si ea se simtea atat de
usoara si de linistita... zbuciumul trecuse... si e! era acolo ca sa o protejeze si sa o
iubeasca... era iubitul ei... cel pe care îl asteptase de o viata... iubitul ei dulce.

Locotenentul Cassidey Ademaro muri singura... mistuindu-se în propriul vis de
dragoste, poate singura dragoste implinita, pe care o simti n scurta sa existenta
zbuciumata. Un suilet smuls vietii, printre atatea alte suflete rapite în univers de
Linaul si crudul razboi care avea Sa urmeze