inceputul
E vineri seara si simt nevoia sa ma plimb singur pe strazile pustii ale orasului. Toate intamparile de peste saptamana care tocmai s-a incheiat imi invadeaza mintea si sufletul. Simt ca totul in jurul meu e o minciuna. As vrea sa-mi strig durerea, sa-mi descarc sufletul atat de plin rautatile din jurul meu. Incerc sa-mi alung gandurile impovaratoare si sa visez la dragoste...
£ vineri seara si simt nevoia sa ma plimb singur pe strazile pustii ale orasului
Toate, intamparile de peste saptamana care tocmai s-a incheiat imi invadeaza
mintea si sufletul. Simt ca totul in jurul meu e o minciuna. As vrea sa-mi strig
durerea, sa-mi descarc sufletul ata de piin rautatie din jurul meu. Incerc sa-mi
alung gandurile impovaratoare si sa visez la dragoste... E atat de frumos.
Deodata, incepe sa ploua. Stropii de poaie imi lovesc necrutatori fata, hainele se
lipesc de trup. Trebuie sa ma adapostesc undeva. Zaresc intrarea unui bar si intru
O iumina difuza ma cuprinde placut. Inauntru cateva perechi discuta fericite.. lau
oc ia masa si astept sa vina barmanul pentru a-mi lua comanda. Imi iau o vodca
mare, mai ales ca ma cam cuprinsese frigul, hainele findu-mi ude. Lichidul fin
aluneca pe gatul meu, incaizindu-mi trupul si aducandu-mi o stare placuta de
toropeala. incepusem sa visez la ceea ce imi placea mie cel mai mult, cum va fi
dragostea cu un barbat. Imi doream asta de foarte mult timp, dar niciodata nu
avusesem parte pana acum. Barmanul ma trezeste din reverie, punandu-tmi inca
un pahar cu volca pe masa, spunandu-i incet la ureche ca este din partea tipului
de la bar. Ma uit spre bar Si vad un barbat de vreo 30 de ani, bine facut, care ma
îxa cu 0 privire blanda si cu zambet trist pe buze. Simt fiuturasi in stomac... Cred
ca m-am rosit pana în variul nasului. Tipul se indreapta încet spre masa mea:
- Pot sa iau loc la masa ta?
- Sigur... ii raspund incurcat si tremurand usor.
Se dezbraca de haina lui, punand-o pe umerii mei
- Cred ca ti-e tare îrig! Vad ca esti ud ieoarca si tremuri.
- Multumesc, am ingaimat eu. Pur si simplu numai stiam ce sa zic. Cu siguranta
remuram mai mult de emotie, decat de fig. Dau repede tot paharul de voica peste
cap, sperand ca-mi voi reveni
- Eu sunt Andrei, imi pune strainul de la masa mea.
- Robert.
- Imi pare bine, Robert. Dar cred ca ar trebui sa te schimbi. Ai hainele ude si s-ar
putea sa racesti. Ce-ai zice daca ai merge la mine sa-li schimbi hainele? Cred ca
purtam aceeasi masura.
Parca intrasesm în transa... Eram pur si simplu uluit de ceea ce se intampla cu
mine. Dau din cap fara a mai putea scoate niciun cwvant. Andrei cheama barmanul,
niateste consumatia si iesim impreuna din bar (va continua)