Fantezii Erotice

Astazi te-am cautat, dar nu am gasit decat amaraciune... si plang... si plang pana
cand iactimile mele vor seca... iar tu... estio iluzie ce-tmi prelungeste agonia... n
zadar te-as cauta prin gradina de trandafiri doborati de gerul sutietului meu... totul
e negru si intunecat, iar tu IUBIREA MEA VIRTUALA ai cladit in sufletul meu
ceva... sa fiu cu tine pt. totdeauna, caci tu dragostea mea vei veni prea tarziu sa
incaizesti gradina mea cu trandafiri inghetati... si plang... si plang ca nu mai am
rabdare sa intalnesc soarele de ieri care ma incalzea si-mi dezgheta simturile pt
a-ti spune cat de mult TE IUBESC IUBIREA MEA VIRTUALAT Ii multumesc tu,
DRAGOSTEA MEA, TU ce mi-ai cladit pe zapada inghetata a sufletului meu
inghetat, cararea de trandafiri care mi-au insutletit simturile, de a ma calauzi spre
ine... si totusi, inca ratacesc in acest labirint al iubiri... sint ca te iubesc atat de
mult, pana la clipa în care vom ajunge la capatul cararii inguste în care nu vom
putea incapea amandoi... si-atunci nu voi mai avea aliceva de facut decat sa ma
imbat cu iluzia fericiri de a te cauta in zadar... te-am cautat 1000 de vieti... si inca
nu te-am gasit... am cutreierat munti, urcand pe creste inalte... si ajungand in vart
incercam sa privesc în negru si opac al noptii crestate de un fulger infiorator, al
carei vartej de intuneric imi zambea hain ca tu ai plecat, nelasandu-mi decat
durerea infinita... si zambetul ei hidos ca nu te voi mai intalni niciodata... acel
zambet care ma va amagi si ma va ucide!... vei ramane aceeasi IUBIRE
VIRTUALA care ma va calauzi pana la acea cale ingusta, improscata de ploaia de
rubism, zarea sangeroasa a sufletului meu inghetat pe care intunericul n-o
cicațrizeaza inca... oare tu, DRAGOSTEA MEA, VEI MA! APUCA SA-MI
DEZGHETI SIMTURILE PE CARE TU MI LE-AI HRANIT DE CAND? NU CRED
CFA _VEI MAI APUCA ACEA CLIPA, CACI MA_VEI GASI INGHETATA IN
ACEEASI GRADINA DE TRANDAFIRI LA FEL DE INGHETATI CA SI MINEI.
insa, TU REGELE MEU VIRTUAL, cred ca prin sarutul tau fierbinte vei trezi ia
viata gradina mea cu trandatii inghelati odata cu mine... insa noaptea se astemne în
sufletul meu inghetat si voi privi neciintita si neputincioasa la acel barbat virtual care
va plange neputincios la capataiul meu... iar eu voi zambi fericita ca am trait pana
atunci iluzia iubiri în rastimp, ca acei chip minunat m-a iubit si m-a plans cu
disperare, pana cand chipul negru si opac al intunericului mi-a ranji, nelasandu-mi
decat deznadeisea si disperarea ca nu te voi mai vedea niciodata!

lar acum, în intuneric... plang... plang... si iarasi plang, caci nu vei mai veni sa mai
lopesti glieata din inima mea.. iar eu voi ramane în acea gradina inghetata de-atata
vreme: NEPUTINCIOS SI RECE?

TE IUBESC PREAIUBITUL MEU VIRTUAL! ARTA-MI IUBIREA!