Mama. Cautari.
In mod curios, Manditei, i-a fost mai greu sa i-o prezinte, sa-i povesteasca despre ea.. nu-si dadea seama de ce, parca simtea ca oricum i-ar descri-o nu ar fi reusit sa i-o faca pe plac sa o faca sa zica, bravo, ai ales bine, sunt mandra de tine.. Nu, nu sa fie mandra de el cauta la ea, ci acceptarea aceea blanda, mangaierea pe crestet. Ar fi vrut sa-l imbratiseze si sa-i zica, e bine, Adisoru meu, sunt ipmacata, te las cui trebuie dar tot al meu ramai, te iubesc si asa...
impresiile au alternat de-a lungul timpului, de cand ai lui plecasera. Dupa
despartirea fortat optimista, plina de promisiuni, indicatii si tristeti inabusite, a urmat
senzatia aceea atat de placuta de libertate, de zile nesfarsite in care poate face
doar ce-i pofteste inima, planuri nebunesti, petreceri cu baietii fara numar, fara
perdele, fara restrict. Apoi s-a mai domolit si-a vazut de treaba, era în anul doi a
acuitate, nu pierdea din vedere ca vrea sa faca ceva din viata lui. Distractia era
buna dar educatia echilibrata L-a ajutat sa dea fiecarui lucru valoarea lui, sa imparta
drept timpul intre unele si altele. l-a fost mai apoi destul de greu sa constate
schimbarile din mediul in care era obisnuit, confortul dat de lipsa griilor mai mici
sau mai mari in ce priveste viata de zi cu zi, mancare, spalat, curatenie si cate
altele. Era mai greu singur, dar nu împosibi. Cu timpul, isi dadea seama tot mai
des ca prezenta lor, altadata agasanta si obositoare ii ipsea uneori surprinzator de
mult. li lipseau mesele duminicale impreuna, atmosfera vesela si glumele ca niste
sageti sclipitoare tasnind de la unul ia altul. Da, era armonia aceea care le dadea
siguranta . si senzatia de bine, de famile. |i lipsea siguranta data de tata, de
judecata lui dreapta dar i ipsea si caldura mamei, prezenta ei placuta, eleganta ei
naturala, zambetul ei afectuos. Si faptul ca, oridecate ori era ia stramtoare putea
apela ia ea, intr-o intelegere tacita dar fara gres functionala.
Timpul trecea, insa parinti ii dadeau vesii bune, se integrasera oarecum acolo, în
Olanda, intr-un fel îi admira pentru curajul lor, i-a ajutat si un prieten de famile la
inceput dar si ei s-au mobiizat, au invatat si s-au adaptat uitnitor de bine pentru
varsta ior. Desigur, ei erau parintii, cand se reterea la varsta lor i se parea ca au
mult, cu totul alta generatie dar cand socotea ia concret ca si el trecuse deja de
douazeci iar ei se siluau în jur de patruzeci, marma,, si patruzeci si cinci, ata, i vnea
sa zambeasca, isi dadea seama ca era rautacios cand vorbea de "batranii lui”.
initial, in optimismul lor, promisesera sa se intoarca peste un an acasa, daca nu de
ot, macar în vacanta, dupa primul an de-abia se pusesera pe picioare cu slujbele
si locuinta, cu ceva noroc si multa munca. intrevedeau, insa, mai clar posibiltatiie,
acum, si erau foarte atragatoare. Au mai amanat intoarcerea, era complicat sa
plece” acum fie si n vacanta, Pe masura ce le mergea mai bine, indrazneau sa faca
planuri mai mari si, inevitabil, mai de durata.
Tineau legatura permanent, nu treceau cateva zile sa nu teletoneze. S-au sfatuit
impreuna, s-au informat si au vazut ca baiatul lor se descurca admirabil, |-au
descusut sa vada cum sta cu moralul, ii era si greu dar i pria si ibertatea asa ca.
au hotarat sa mai stea, sa inteleaga ceva din "aventura lor !. A trecut si al treilea
an.. Adri isi vedea de scoala si, cat ii permitea timpul, de distractii. Cateva relati cu
fete, nu din cale afara de aprinse, pana se opri la Monica, cea mai aproape de
gusturile iui. Cateodata, rememorand fiecare aventura, fetele. ii venea sa
zambeasca, parca erau legate de un fir nevazut, cineva le testase inainte de a i e
aduce în viata Cu mici diferente fusesera toate inalte, bine facute, genul cu
forme-forme. Se parea ca repeta istoria, el nu era inalt dar foarte bine legat, ca si
ata! sau, spre deosebire de mama lui, inalta, impunatoare dar foarte armonioasa si
blanda, protectoare. Bine, cel putin biandetea se mai putea discuta, adica nu ca
era o masca, dar cateodata, joarte rar, Adi a vazut-o si altfel, hotarata si de
neclintit, necrutatoare chiar. El insa asa o simtea, mama lui, protectoare, blanda si
intelegatoare. Se pare ca, inconstient, asta a cautat si el Ia fete. în clipe de
sinceritate le-a si spus-o. l-a placut Monica, a reactionat atat de firesc, de feminin:
e normal, i-a zis, fiecare barbat cauta sa regaseasca ceea ce i-a facut lui bine inca
de fat, ce i-a placut, ce i-a mangaiat finta lui de cand se stie... si i-a asezat capul pe
piept ei bun, cald, primitor, apasat, protector.
L-a bucurat, chiar entuziasmat, reactia ei, statuse mult în cumpana inainte sai
destainuiasca sentimentele iui amestecate.. cu atat mai mult cu cat, cu ceva timp
nainte o daduse in bara rau de tot.. fata careia crezuse ca ar fi potrivit sa se
destainuiasca i! privise iung, ofensata.. i-a citit în priviri un fe! de dezgust, mai ales
cand i-a aruncat dispretuitor. unii copii nu lasa nicicand din gura tzatza mamii, asta
e perversiune, ma, li dai seama? Tu ce vrei, sa ma ai pe mine si sa te gandesti la
ea?
L-a indispus reactia ei dar I-a si distrat remarca, parca se vedea... A ras, i-a tras-o
cu tzatza in gura, a trecut peste si i-a dat papuci.
Dar Monica.. atat de intelegatoare, de calda, de buna. uneori simtea ca nu s-ar
dezlipi de la pieptul ei, ar îi supt Starcurile ei ciocolati, tari, erecte, zemoase.. ia
nesfarsit. Fara grija, fara repros.
A fost singura legatura despre care le-a povestit si or, la inceput în Inii generale.
S-au bucurat ca, dupa descrierea lui, parea o fata buna, linistita si de incredere.
Tatalui i-a descris-o, inconstient, ceva mai liber, si acesta a glumit cu el, ca între
barbati, buna orientare, fiule, security is all we need... a înteles ca s-a prins ce fel
de femeie a cautat si a gasit.
in mod curios, Mandiei, i-a fost mai greu sa i-o prezinte, sa-i povesteasca despre
ea.. nu-si dadea seama de ce, parca simtea ca oricum i-ar descri-o nu ar fi reusit
sa i-o faca pe plac sa o faca sa zica, bravo, ai ales bine, sunt mandra de tine.. Nu,
nu sa fie mandra de el cauta la ea, ci acceptarea aceea blanda, mangaierea pe
crestet. Ar îi vrut sa-l imbratiseze si sa-i zica, e bine, Adisoru meu, sunt ipmacata,
e las cui trebuie dar tot al meu ramai, te iubesc si asa...Mandia, asa o chmea pe
mama lui, uneori | se parea caraghios, alteori ii placea la nebunie, nu stia sa-si
explice de ce.
S-a intamplat ca, in acea perioada, experimentau modalitati noi de comunicare, el
si ai lui, descoperisera ca messenger-ele veneau cu multe posibiltati de apropiere
ce le placeau. Asa ca avu posibiltatea, în pretungite conversatii cu mana lui, sari
povesteasca treptat, pe indelete, cu toata grija, ce insemna Monica pentru el.
ua urma daca va place)