Fantezii Erotice

ma plimb pe cararile palmii mele si uit ca asta este linia vietii care se poate oricand
opri. sar pe cea a dragostei si o vad ca se intinde catre infinit.

te iubesc.. si caldura îa ma imbata de fericire.

plang pentru ca nu te merit. si pentru ca totul se poate sfarsi... si se pare ca visez
ca renunt la tine.. din ce în ce mai des, în fiecare noapte, plang... în vis imi sunt
umezi ochii si inima.. în vis te pierd ca sa fi fericit. oare realitatea e cea din zi sau
cea din intuneric? [te] pierd sau te] castig din ce în ce mai mult? traiesc cu temeri
pe care nu e pot verbaliza.. sunt alei si ceruri imbibate de ploaie... îi reflecti
tristetea in mine si durerea ta devine a mea, pentru ca nu e oglinda cea mov pe
care o vezi.. ci o lupa continua care mareste, mareste pana ce va cuprinde tot, va
inghite si va creste pana la un punct de maxim cand se va sparge.. va fi coplesita
de spatiul imens pe care nu i! mai poate cuprinde... sapte chei la noua porti sau
noua cheia sapte porti?! nu astept raspuns. vreau sa ma închid în mine si sa uit de
ot... sa ut ca potii fericita, ca pot fi fericirea cuiva... vreau sa ma arunc în goi si sa
raman suspendata de clipa, de un fi de ata legat de cer... sa privesc în urma fara
sa simt remuscarile of what might have been... nu se poate... nu s-a putut. Am
pierdut în lupta cu soarta a n-a batalie. Sau cel putin a 77-a. Vreau sa plang si sa
suspin singura. Fara sa simti. Fara sa stii Vreau sa-ti inchizi ochii si sa nu ma vezi
Tu cazi. Si fara mine te vei lovi in cele din urma de suprafata dura de jos. Lovitura
te va face mai puternic. Vei hrani o coaja tare. Te va apara. Vei fi mai puternic, mai
invulnerabil, pana ce urmatoarea palma a destinului iti va fisura invelitoarea. Toti
invatam sa purtam masti

cum as pulea sa invat sa spun adio mie insami?

si ochii caprui doar zambesc catre lume, plini de vise si de fascinatie.. prea
devreme a vazut ca mainile ei sunt in lanturi

acestia sunt norii negri, norii care m-au inconjurat. ma gasesc deseori ferecata
intr-o celula. nu exista flori aici. nici ofiite, nici sterse. toate chipurile prietenoase
ascund secrete. mi-a spus ca ma iubeste.

cateodata cred ca tristetea mi-a inghetat mintea. sufletul mi-e acoperit de ganduri
paienjenoase. cum am putut sa simt ceva atat de real?

oare sunt locuri mai izolate decat sinele meu? puteam sa vad? puteam sa stiu?
-am luat ca pe un adevar. e mereu prezent sa ma opreasca sa cred ca exista
cineva acolo care ma va elibera si nu ma va parasi niciodata.

ei mint? suntem prea orbi sa gasim calea? frica de necunoscut ne innoreaza
sufietele azi

vino în lumea mea. priveste prin ochii mei.. incearca sa intelegi... nu vreau sa
pierd ceea ce avem... am visat... visam.. dar cred ca e cea mai buna solutie de a
rai intre adevaruri si irealtati... cunoaste-ma.. reci de suprafata. intinde-te dupa
mana mea, sa le aratam ca putem. putem sa ne eliberam mintile si sa gasim un
drum... lumea e de fapt a noastra, nu acesta este sfarsitul, trebuie sa fim
schimbarea ce dorim sa o vedem.

voi veni în lumea ta. voi privi prin ochii tai.. voi incerca sa inteleg, inainte de a
pierde ceea ce avem.

tipic is not the end