ingerului meu
... incepuse sa grabeasca pasul catre casa, intunericul era strabatut arar de cate un far al vreunei masini
incepuse sa grabeasca pasul catre casa, intunericul era strabatut arar de
cate un far al vreunei masini luminand perdeaua formata de ploaia care
cadea marunt dar insistenta. Lacrimile i se amestecau cu picaturile de ploaie,
pana si cerul plangea impreuna cu el, ii plangea durerea din sutiet. *... gata
s-a sfarsii, esti fanar, ai viata inainte, poti gasi pe altcineva mai bun decat
mine..." doar asta auzea iar si iar ca un refren de un disc de vinil peste care
acul se incapatana sa sara fara ca cineva sa-l mute mai deparie. Refuza si
ei sa vada viata mai departe fara Mihai. Pasii il indreptau catre intersectia
din capatul strazii, mai avea putin, i! astepta o casa calda dar goala, fara
suiet, toata munca lui... pentru ce?! Prefera un pat intr-un camin dar sa fie cu
ei, cu Mihai. Era devastat de durere, ii anesteziase orice simt, nu mai simtea
nimic, nici frigul care ii trecea prin oase, nici stropii care ii biciuiau fata, nici
bocancii plini de apa; isi dorea o baie plina cu spuma si un ceai cald. Se
gandea sa-si ia un caine, 'cel putin se va bucura cineva cand voi ajunge
acasa". Mai are putin si va ajunge acasa; doua lumini puternice il hipnotizau,
se uifau in ochii hui, un zgorot ciudat il invaluia, ii teroriza creierul, se puca
de cap si... LINISTE... cu greu a reusit sa-si deschida ochii, aceeasi liniste
doar ca hainele ude erau inlocuite cu un halat alb putos de casa, se uita in jur,
nimic din ce stia el nu-l aducea aminte de casa lui. Nu era acasa, cel putin ni
a el acasa
- Mu puteai sa alegi o zi cu soare pentru a te sinucide?! Vocea se auzi la
cativa metri de el, intoarse capul si zari un inger cu o cana aburinda in mana.
Brunet, ochii migdalati, spatele at si o talie de invidiat conturata de cordonul
care ii tinea legai halatul
- Unde sunt, cine esti?! instinctiv isi bagase mana sub halat si constata ca
era dezbracat.
- Eu sunt Calin, stai linistit, nu s-a intamplat nimic grav, doar ai lesinat. Te
doare ceva?! II intreba indeptandu-se catre pat: da, il durea dar calmitatea
vocii care intreba ii alina suferinta. - Trebuie sa fe examinez sa vad daca ru
ai ceva contuzii, intamplarea face ca sunt medic.
- Mai bine plec, nu am nimic, ingaima el dar ceva il tinea legat de pat, ochii
aceea negrii si vocea calda il topeau. Era inconjurat de pace. Visa?! Era in
Rai?!
- Bea asta, o sa-ti faca bine, in timp ce-i intindea cana cu o mana, cu
cealalta ii dadu pledul la o parte pentru a-l examina, descoperind un trup
faniar si viguros.
- Ce faci?! Si fara sa vrea varsa pe el o parte din ceaiul cald care acum se
prelingea pe piept si pe abdomen, umezinci halatul.
- Vezi daca nu esti cumunte?! Fara sa mai apuca sa spuna ceva halatul i-a
fost desfacut si o limba moale si catifelata impreuna cu acele buze senzuale
pendulau pe trupul lui de la piept catre abdomen trezind fiori pe care nu ii mai
cimtise pana atunci va urma puinai daca vreti si voi