Fantezii Erotice

-Din pacate nu mai avem niciun exemplar din cartea solicitata. Va mai putem ajuta
cu ceva?

-Nu, multumesc. Cred ca am gasit deja ce imi trebuia.

Vocea imi suna foarte ciudat, e alata liniste... si parca vocea mea, acum, este
stridenta... deranjanta.

O tata din dreapta isi ridica privirea, usor deranjata. Normal ar fi sa ridic din umeri,
stanjenit. nsist sa nu. O privesc fix in ochi, asteptand sa termine de "apostrofat”
galagia ce o deranjase. Se uita atat de fi, incat am impresia ca vizualizeaza ce
abia ciise. Imi pare ca nu priveste la nimic. Dupa cateva secunde, zambeste si se
apleaca iar peste carte.

Ma aplec si eu spre cartile deschise. Abia acum incep sa constientizez Zambetul ei.
Pentru o clipa, mintea mi-a zburat catre ochi ei care m-au "traversat" in urma cu
cateva secunde. 'neh, asa ceva nu are sens; nu are rost sa imi bat capul” incerc sa
ma focusez pe ce am de facut.

Ma uit la ceas, trecuse o ora de cand eram la biblioteca. Ea cand a venit? Nu
remarcasem. les pe hol spre locul de fumat.

Priveam absent pe fereastra, cand am auzit o voce in spatele meu: ai cumva un
foc?

Ma execut, aprinzandu-i. Imi aduc aminte de o teorie” a unui amic: in momentele
astea e mai bine sa ai chibrit... sa ai mai mult timp de studiat persoana din tata.
Fumeaza ceva light... nu stiu ce... ca acum toate tigarile sunt albe. Remarg ingrozit
fumul dens si greu de Snagov. Ma amuza totusi faptul ca ma gandesc la asta... Si
ma si enerveaza. De la ulima experienta, ma hotarasem sa nu ma mai gandesc
atat de mult ia gandurile feneilor. Doar ia faptele si cuvintele lor. Oricum € o mare
diferenta intre manifestari si cauze... asa ca decisesem eu sa apreciez doar
manifestarile.

-Te-am vazut. Erai foarte concentrat... Ce citesti?

Nu aveam chef de conversatie. Eram fnistt, lucram. S-a manifestat si mi-am
pierdut concentrarea. În plus, ma mai si streseaza faptui ca a venit aici langa mine
sa imi miroasa Snagovul.

-Viata, amorul, moartea. De Arthur.

-Sunteti deja intimi?

-Amici de convingeri. mai mult. Speram sa o inte sau sa o dezamageasca
afiierea mea schopenhaueriana.

-lmi place umorul folosit pentru a spune lucruri altfel nespuse. Nu ma simt lezata
de ceea ce afirma... erau alte timpuri, alte convingeri... si un mare gol în intelegerea
oamenilor.

Ma depaseste subiectul, deja. intrasem pe o panta pe care ea o stapanea usor.
pe cand eu... citeam marketing: stiinta de a nu cunoaste mare lucru si de a avea
opinie expert despre orice.

!mi plece ce poarta la gat. O figurina stiizata, cu un EI si o Ea, inlantulti. Pica.
ali... spre decolteul sugerat.

-Sau ai iesit la agatat... zambeste ea.

Ma irita zambetul ei. Ma simt analizat, insa e o stare care imi place. Pentru ca imi
si place, i ofer un raspuns care sa permita orice:

-La agatat... hmmm... la agatat iesim mereu. Agatam o fata, o idee, o
oportunitate... acum incercam sa agat o sansa sa trec un examen. lar persoane ca
ine... apropo, eu sunt Radu... ma fac sa visez cate o jumatate de secunda.
-Andreea. Doar atat?

-Da, nu stiu daca tu sau medalionul tau ma face sa visez. Întind mana si ating.
Ma fixeaza... e atat de calma. Stiu ca si eu par la fel... insa nu sunt. Incerc sa decid
ce voi face in secunda urmatoare. Sper ca si ea, in interior, este la fel de tulburata.
Asa ca ma aplec sa o sarut... si ea raspunde!

Nu doar raspuns. Ma exploreaza, ma strange în brate, se lipeste de mine, li
cuprind ceafa cu mana... si ea face acelasi lucru. Ne "tragem" unul spre altul cu
forta... inca tmai incerc sa imi dau seama ce fac... ma simt ca intr-o reclama
neinspirata la deodorant. Simt un iz greu de neverosimil

Desi e un sarut complet, nu imi e suficient. Vreau mai mult. O "conduc" spre
perete, si sprjinind-o de el, incep sa o sarut pe gat.

Acu... copii, gata... ia culcare... ca ce a fost dupa, nu se cade a fi povestit. Poate
vede personaia povestea si se identifica si ar fi mare hait-)