Fantezii Erotice

Demult, undeva pe pamânt s-au adunat toate caltătile si simturile omenesti.

Când Plictiseala a căscat pentru a treia oară, Nebunia, nebunalică ca intotdeauna,
a propus:

"Hai să ne jucăm de-a v-ati ascunseleat *

intriga si-a ridicat ispittă sprâncenele, iar Curiozitatea, neputând să se retină, a
intrebat: "V-ati

ascunselea? Ce mai este si aceasta? Este oare vreun joc? * Nebunia a explicat
că-si va acoperi ochii si va număra pănă la un milion, în timp ce toti ceilalti se vor
ascunde, iar când numărătoarea va iua

sfârsit, primul ce va fi găsit îi va lua locul si astfel jocul va continua.

Unu, doi, trei, a început Nebunia să numere. Prima care s-a ascuns a fost Lenea,
care, ca întotdeauna, s-a culcat în spatele celei mai apropiate pietre. Credinta s-a
inaltat spre cer, iar invidia s-a ascuns în umbra Triumfului, care, prin propriile sale
forte, a ajuns în coroana celui mai înalt copac.

Generozitatea aproape că nu reusea să se ascundă, fiecare loc pe care îl căuta
părând să fie mai

potrivit pentru un prieten de-al ei decât pentru sine. Un lac de cristal? Locul ideal
pentru Frumusete!

Scorbura unui copac? Locul perfect pentru Rusine! Zborul unui fluture? Minunat
pentru

Voluptuozitatet Rafala unui vânt? Locul magniic pentru Libertate! În sfârsit s-a
ascuns într-o rază de

soare. Egoismui, dimpotrivă, si-a găsit un loc convenabi! chiar de la început, însă
numai pentru ei!

Cand Nebunia a ajuns ia 999, 999, Dragostea nu îsi găsise înca o ascunzătoare
pentru că fusese atăt

de ocupată... până când a observat o tută de trandafir, si, profund impresionată,
s-a ascuns Între flori

"Un miton! * a numărat Nebunia si a început să caute. Prima pe care a gasit-o a
fost Lenea, la numai

trei pasi. După aceasta Credinta a fost auzită discutând cu Dumnezeu despre
teologie, iar Pasiunea si

cu Dorinta au fost văzute facând vulcanul să vibreze. Într-o secundă, ea a gasit-o
pe invidie, deci nu a

fost greu de dedus unde se ascundea Triumful. Egoismul nici nu a trebuit să fie
căutat, căci a iesit

singur ia iveală, dintr-un cuib de viespi. Mergând atât de mult i s-a tăcut sete, si
venind înspre lac, a

descoperit-o pe Frumusete. Cu Îndoiala a fost si mai usor, căci aceasta sta
cocotată pe un gard,

neputând decide unde să se ascundă. Astfel i-a găsit pe toti, Talentul - în iarba
tânără, Frica - într-o

pestera întunecată.

Numai Dragostea nu putea fi găsită. Nebunia o căutase în fiecare tufăris, fiecare
râulet, pe piscurile

muntilor, si, când era aproape gata să renunte, a zărit tufa de trandafiri înforiti
Cu un tepus ea a

început să indeparteze crengutele ghimpoase, când deodata auzi un strigăt
ascuţit: spinii au împuns

ochii Dragostei. Nebunia nu stia ce să mai facă pentru a-si cere iertare, a plâns, a
rugat, a implorat si

chiar s-a oferit să-i fie ajutor si îndrumător. Începand cu acea zi DRAGOSTEA E
OARBA SI

NEBUNIA O ÎNSOTESTE MEREU