SINTEZA... de la Marcela
Sa traiesti Marcelo o mie de ani ca m-ai facut sa rad cu Sinteza ta
Plecat-am nouă din Vaslui Şi cu Manole zece
Care-i şi întrece:
Unuri moldovean,
Unuri ardelean Ş-attu-i Lordul John,
Cam într-o ureche,
Fluieră pe drum şi cîntă
"Hello Doly, important Dolyt...*
Marna-i dusă-n sat cu dorul, Şi-am închis uşa Ia tindă
Cu zavorul
Să nu vină San, cel pletos ca zimbru,
Cu pieptul gros şi lat
C-a puilor de Gostat
Sa cine:
Trei iezi, cucuieţi,
Uşa mamii descuieţi,
Că mama v-aduce vouă:
Brinză, lapte, carne, ouă, unt, catea,
Dar în zadar aştept şi sufăr
Lîngă lacul cel albastru, Încărcat cu flori de nufăr.
Caci în bătatie, soțul ei iubit
A plecat ia oaste,
Pocnind din bici pe lîngă boi Şi s-a oprit în scunda tavernă mohorită,
Unde Baiazid privind la dinsul Î întreabă cu dispreț:
Tu crezi c-a fost iubire-adevarata?
Eu cred c-a fost o simplă nebunie.
Aici cu viii ca şi cu morții,
Aici răminem, sintem toți.
Dar prinţul răspunse întorcindu-se:
Sint, paşă, neam de Beduin Şi de la Badeimadel vin,
Că se zvoniră prin ziare,
C&-n Inanda, într-un sat
E un bărbat grozav de tare,
Care are oi multe şi cornute Şi ciini mai barbaţi şi mai învățați
Cum e Zdreanța,
Cel cu ochii de faianță,
Caţeluş cu părul creț
Fură rața din coteț.
De trei zile-ncoace
Gura nu-ţi mai tace
Au iarba nu-ţi mai place.
Dute la oştire, pentru țară mori Şi-ţi va tace nevasta, un copi! din fori
Ziua ninge, noaptea ninge,
Dimineaţă: "Vrem pămint! * Şi te-ai dus dulce minune Şi-a murit iubirea noastră
Floare-albastră, fioare-albastră
Mama ei de lume