s-a dus si el...
toate se duc si el, si nimanui nu ii pasa...
se fasa seara peste noi
si totul se transforma:n ceata
totul dispare si doar voi
ramaneti cu speranta.
sarutul noptii ne trezeste
si ciorile plangand se uita
pana cand corbul sangerand
se-aseaza si ne-ascuita
de ce suntem noi aici?
de ce pierdem viata?
de ce acum suntem doar,
cu-o raza de speranta?
de ce totul e pierdut si nimeni nu ne” asculta?
de ce siel sa spanzurat nimeni nu se uita?
acum ca totul sa sfarsit
nimic n-a meritat
chiar si cand corbul a murit
nimeni nu a oflat