Nightminds...
Atunci cand iubesti pe cineva iti doresti sa-i fii alaturi si sa va bucurati impreuna unul de celalalt.. cand ii poti vedea chipul.. ii poti simti atingerea.. ii poti spune ce simti privindu-l in ochi.. cand te poti bucura de savoarea buzelor si de caldura imbratisarilor fara sfarsit... acestea ni se par oarecum firesti cand il ai langa tine zi de zi, insa ne dam seama de adevarata lor valoare si insemnatate abia atunci cand nu ii esti aproape. Acestea sunt cateva randuri pe care i le-am scris de curand scumpului meu...
nici nu stiu cum sa incep incercand sa iti raspund Ia intrebarea "cum te simti? *.
poate ca uneori cwintele nu pot exprima tot ce simti. de fapt. sunt convinsa de
asta.. parca cu cat ma gandesc mai mult la ce ni se intampla, cu atat mai greu îmi e
sa recunosc ca lucrurile vor ramane asa pentru inca ceva timp.. cu toate ca am zis
ca sunt doar cativa km amarati, am senzatia ca ne desparte o viata întreaga... si
otusi.. în fiecare noapte adorm cu tine în gand, imaginandu-tmi ca esti langa mine.
uneori ma fii de mana, aiteori ma cuprinzi în brate... sau doar ma privesti. inchid
ochii si esti aici cu mine.. ii simt partumul care ma imbata. te aud cum respiri usor.
ti simt privirea ce patrunde adanc in mintea mea de parca ar vrea sa imi citească
gandurile.. caldura corpului care ma atrage ca un magnet si care ma invaluie ca
intr-o aura de lumina, care imi incalzeste sufletul si care ar topi munti de gheaza.
e lumina ochilor tai care izvoraste din adancul fintei tale scumpe si care imi
umineaza viata, imi lumineaza calea, care imi alunga orice tristete... imi umple
sufletul de speranta, de fericire... care imi da putere sa rezist oricarui obstacol care
ne-ar putea sta in calea fericirii noastre... face ca toata tristetea sa dispara intr-o
cipa.. caci tristetea nu-si are locul aici, acum, cand timpul parca s-a oprit în loc, s-a
oprit pentru ca asa am vrut noi. pentru ca vreau ca momentul asta sa dureze o
vesnicie... vreau sa te am aproape pentru totdeauna. intind mana inspre chipul tau
care imi zambeste atat de frumos si care se cere alintat, vreau sa simt caldura
obrazului tau.. dar oricat as incerca. e in zadar... nu reusesc sa simt decat aerul
rece care parca te invaluie, care mi te fura, imaginea chipului tau incepe sa se
risipeasca, intunericul noptii distruge cu cruzime conturul trupului tau, furios ca
pentru caleva momente am reusit sa te rapesc din negura timpului si sa mi te aduc
mai aproape sa imi alini singuratatea, sa imi daruiesti cel mai frumos vis.. cel în
care suntem doar noi doi, impreuna, privind unu în ochii celullat, în care cuvinele
nu-si au rostul pentru ca nu ar reusi sa redea imensitatea sentimentelor ce ne
uneste, în care ne pierdem în saruturi lungi, în atingeri tandre, imbratisari ce ne
unesc tot mai mult, în care sufletele noastre se intregesc, în care trupurile noastre
devin unul singur, în care iubirea noastra, odata cu ea ne va face si pe noi
nemuritori... vis pe care il voi retrai în fiecare noapte pentru ca tara el suferinta e
mult prea greu de infruntat singura... negura tristetii e si mai deasa.. distanta ce ne
desparte trupurile e si mai mare. intunericul ce ma inconjoara e mai negru.. noptile
sunt mai reci
ai grija de tine scumpul meu. sa nu uiţi ca te iubesc si ca te voi astepta. indiferent
de cat inseamna asta.. pentru ca timpul petrecut fara tine nici nu se compara cu cei
în care vam fi imoreuna fericiti nentru a eternitate și inca o 2i