VORBIND UNUI INGER
Plang cu lacrimi de sange pe poza ta in bucati sfasiata
Plang cu lacrimi de sange pe poza ta in bucati sfasiata, Da, acum doare iubirea
adevarata, Intr-o camera goala, pustie si rece, în coltul indepartat timpul greu
rece.
Si ingerul ce-mi mangaie parul, Ce sta si el cuibarit langa mine, Vede salbatica-mi
upta cu tine, Fiecare detaliu mai departe î tine.
Ar vrea sa-mi redea pacea in inima atat de brutal ranita, Ar vrea sa-mi aduca
aminte ca de ei sunt eu iubita, Durerile mele le simte, e greu, Inger, ingerasul
meu.
Ma ridic de jos cu rochia alba rupta, Ma ridic cu buzele neatinse, Ma ridic încet,
incerc sa pasesc, Cu privirea inainte, mai pot sa iubesc???
Ai plecat fara sa-mi privesti ochii inlacrimati, Fara cuvinte sau pareri de rau, Fara
sa vrei ceea ce e al tau, Fara sa-mi spui ce simti de fapt Dar ingerul meu? Ce
gandeste oare?
Ca ei e prea rau, cu mine, o floare?
Ca cei ce fe merita nu te vor face sa plangi
Nu regreta prea devreme, mai bine sa uit.
Asta gandeste? Nu pot afla.
Nu pot vedea ce-i în inima ta.
Inger cu aripi de nea si ochii de cer, Ce-a facut cu inima mea, de ce-a lasat-o în
disper?
De ce plangi acum, cand e prea tarziu, Cand noaptea e neagra si toti pustiu, Tu,
o fata cu iubiri prea sihastre.
E mult prea tarziu pentru visele noastre!
Ai crezut prea multe despre el, Dar te-ai inselat de o mie de ori, Va plange si el, va
si regreta, Ca nu a stiut a te aprecia!
Vino-ti în fre, crezi în iubire, Cate stele pe cer, atatea noi vise, Cate picaturi de
apa, Doar una e adevarata!
Pe tine soarele te imbraca în razele lui, Ai atatea povesti sa spui
Te acum, mai tarziu va disparea pe vecie, Durerea ce-acum mai mare o sa fie.
Tine capul sus, Spune tot ce ai de spus.
Priveste în îurul tau si nu mai suspina Nu pentru e! iubirea nu-ti merita.