Eram anuntat ca ultimele doua persoane asteptate aveau sa...
O fantezie care capata mereu alte si alte forme in mintea mea si pe care sper sa o pot continua.
Eram anuntat ca ultimele doua persoane asteptate aveau sa soseasca în
urmatoarea jumatate de ora si ca puteam sa ne pregatim pentru cina. Cina avea sa
ie servita ia ora 19 intr-un restaurant cochet de la mezzanine pe care apucasem
sa Îl vad in treacat inainte de a urca spre camera care imi era rezervata. Am închis
elefonul si, in mod straniu, vocea de ia captul firului, feminina, calda imi rasuna
persistent în minte. Nu vazusem pe nimeni a receptie cand sosisem. De allel, nu
aveam nevoie de mai multe informatii pentru a gasi locatia si camera unde aveam
sa fiu cazat. Primisem toate aceste detalii atat prin teleton, cu o luna inainte, cat si
prin email cu o saptamana inainte de plecare cand trebuia sa trimit si confirmarea
ca voi participa la sejurul ia care fusesem invitat si de la care puteam pleca oricand
doream.
Locul în care ma aflam si unde alesesem sa merg fara sa reflectez prea mult
asupra riscurilor si consecintelor era o un tiotei destui de izolat sapat în stanca.
Aprecierea mea era ca hotelul avea maxim 50 de camere si semana mai degraba
cu un conac boieresc. lini doream ca dupa cina sa fac o plimbare prin imprejurimi
si sa pot studia mai pe indelete si conacul.
Despre invitati, ca de altfel si despre gazada noastra, stiam foarte putine lucruri.
Fusesem anuntat ca invitatii aveau un singur lucru in comun: o camera de chat.
Acceptasem invitatia fara a sti cine vor fi partenerii de joc si chair mai mult fara a
sti cine era cel sau cea care era in spatele acestei intalniri. Am crezut din primul
moment în promisiunea gazdei ca saptamana pe care aveam sa o petrec în hotelul
sapat în munte nu va fi una pe care sa o potuita usor. Promisiunea erolicului
pervers si totodata dulce fusese pentru mine un moliv suficient pentru a ma
desprinde de activitatile colidiene în care eram atat de prins si de a-mi juca propriile
fantasme. Stiam ca cei care au acceptat odata cu mine acest joc poi fi, cum eram
si eu pentru ei, priej nemasurat de placeri
Presupuneam, de asemenea, ca cel sau cea care facuse aceasta invitatie ne
cunostea mai mult decat am fi banuit noi. Cunostea, în mod evident, care erau
datele noastre reale de contact, cum aratam si, în mare, care erau preferintele si
preocuparile noastre. Mi-e greu sa inteleg acum ce anume imi inspira incredere în
acest personaj misterios.
„Am fost intrerupt din ganduri de sunetul unei usi deschizandu-se, probabil undeva
n apropiere de camera mea. Era 7 si 5 minute dupa ceasul meu. Facusem dus si
ma schimbasem in urma cu o ora si acum asteptam cu nerabdare cina. As fi dorit
sa fiu printre primii in restaurant pentru a putea savura intrarile invitatilor. Am iesit
nerabdator din camera. Fusesem prea furat de ganduri legate de personajele pe
care aveam sa Je intalnesc, pentru a ma putea bucura de tot ce avea camera sa
imi ofere. Fructiera plina de bunatati proaspete, dulapul cu jucarii erotice, lenjeria
de pat 'mirosind discret a levantica, mirodenile, uleiurile de baie si bauturile variate
umpleau cu generozitate incaperea pe care tocmai o parasisem pentru a ma
indrepta spre restaurant.
In fata mea, probabil iesind din camera a carei usa o auzisem deschizandu-se, o
femeie tanara isi legana indraznet fundul dezgolt. Purta o fusta midi crem, un fop
transparent de voal maron cu fortne discrete în mai mute culori si pantofi cu toc cul
Imaginea nu era alta decat a unei femei care se simtea bine cu trupul ei si aparent
nimic nu era iesit din comun legat de asta. Frapa însa fusta decupat la spate, prin
care i se putea citi miscarea pizdei sub pasii leganati. Am urmat-o hipnotizat. Nu
reuseam sa imi dezipesc privirea de ia fesele albe, rotunde, apetisante. Ma
intrebam daca fusta avea aceeasi decupare si n fata si daca.. 0 doamne, femeia
nu cumva isi purta dezgoltă si nerusinat& pizda in peisajul acestui chic, de altfel de
bun gust. Oare purta jartier si oare m-ar fi lasat sa ii gust?
Ce cina aveam sa servesc?