Fantezii Erotice

GETA ŞI DORA - O PUŞTOAICĂ ŞI O FEMEIE Î N TOATĂ FIREA SE
CAFTESC | N CURTEA UNUI INTERLOP DIN VITAN Dora - cei din gaşca îi
spuneau Ță țoasa - se î ntoarse pe burtă, iar patul de plastic pe care făcea plajă
scâ rță i sub ea. Era o femeie solidă - la cei 28 de ani ai ei, avea unu şapteş'şase
şi câ ntsrea cam 68-69 de kile. N-o slsbea din ochi pe Geta, o blondă uscată, tunsă
scurt, cu ditamai curul, musculos, de ziceai că plesneşte. Geta avea 15 ani şi se
jpise de gaşcă de numai că teva luni

Macu', barosanu', mustăci. Se uită la Bebe şi Dinu, cordacii celor două. Erau
oamenii lui de î ncredere şi, după cum se întâ mpla de obicei, nu se î nghițeau î
ntre ei. Prin urmare, nici Dora nu se Î nghiţea cu Geta. Dar, dacă Macui reuşea
să-i țină î n frâu pe cei doi, vorbele lui nu aveau efect asupra celor tipelor care, de
vreo lună | ncoace, | ncepuseră să se amenințe cu ce-şi vor face şi ce-şi vor drege.

Macu' nu se forța să le pună stavilă. Mai bine să şi-o tragă gagicile, Î şi spunea,
decă t să se facă între ei Dinu şi Bebe, că nu era bine pentru afaceri. Pe de altă
parte, o cafteală î ntre cele două gagici ar îi fost un spectacol interesant. Dur, dar
interesant. N-ar fi fost primele care şi-o trăgeau i n curtea lui dosită, din spatele tă
rgului de maşini

"Hm..." ză mbi Macu' din colțul gurii. "Fetele voastre se sorb din ochi! *

Bebe mormai ceva i n barbă. Deşi era combinat cu Dora de vreo trei ani, femeia |
ncă î 1 excita nemaipomenit şi acum se Ghiora între bucile ei mari, uşor desfăcute.
Priveliştea |! făcea să saliveze.

"Fetele s-ar putea să şi-o tragă azi," spuse Magda, femeia lui Macu', mustăcind.
"Dora mi-a zis aseară câ are de gă nd s-o facă praf pe asta mică... "

"Vorbeşte pe nas! " zise Dinu şi-şi aprinse o țigară. "O îrige Geta mea de nu se
vede! *

Bebe scuipă într-o parte.

"Bagi din top, Dinule! Dora e femeie în toată firea. E mai țapână ca puştanca ta!
Dau în scris că ţi-o face! *

"Pe că tă ţi-o îrige Geta? " se ambală Dinu

"Pe două mii de coco! "

"O să pierzi banii, iar gagicâ-ta o să se cace î mprăştiat, măi Bebe!

"Dinule! lo-ţi zic să-i iei fetița de-aici şi să-i dai un pic de griş, că Dora a zis co
trimite Ia pătrunjel, cu stă jpii la cap "

"Ce vorbeşti.. Ţi-o bate Geta pe Dora, de-o să se pişe pe ea, că te ea de femeie
in toată firea! *

"Ba, Dora o să se pişe în gura găozarei de Geta! "

"Terminaţi, odată! * î iluă în primire Macu, după ce le văzu sticirile reci din ochi
"Dacă eşti aşa de sigur pe Geta, Dinule, nu mai spun nimic! Mi-era de gagică-ta
doar pen: câ-i cam crudă... Eh, o să le lăsăm să şi-o tragă..."

Se uitară cu toţi, evaluativ, la Geta. Era ceva mai scundă decă t Dora - n-avea
decă t unu şaptezeci, şi nu că ntărea decă t vreo 57-58 de kile, dar era o zvă rugă
de fată. Avea gură mică, buze voluptuoase şi ochii mari, verzi. Era cam şleampătă
şi, din cauza asta, Dora o poreclise: Deşelata.

Deşelata aflase cum î i spunea rivala, drept pentru care promisese s-o facă pe
Dora una cu pămă ntul. Nu era ea gagica aia care să stea ea cu brațele î
ncrucişate că nd o purisancă de 28 de ani se lua de ea.

Fireşte că Î nfruntarea î mpânțise gaşca lui Macu' n două tabere. Unii o dadeau
ca favorită pe Dora. Ță țoasa era, | n primul ră nd, mai solidă decă t duşmanca ei. |
n al doilea ră nd, era trecută prin ciur şi dă mon şi, ca orice gagică crescută î n
Vitan, trăise tot soiul de | ncercări: bătăi, scandaluri şi alte alea. Ultima oară se
bătuse cu Carmen, fosta gagică a lui Bebe, o tipă zdravână, pe care o zvă ntase,
jasă nd-o Î ntr-o baltă de să nge, Ia colțul străzii. De atunci, Carmen prinsese o
asemenea fiică de Ță țoasa, Încă t şi acum trecea pe celălalt trotuar că nd dădea
ochii cu ea.

Fiind doar o fetişcană, Deşelata nu avea o carte de vizită impresionantă. Se ştia
doar că acum vreun an băgase Î n spital o puştoaică de la ea din bloc. De altfel,
de-aia se şi roise de acasă, ajungă nd în patul lui Dinu. Cei care mergeau pe mă
na ei, spuneau că Geta era foarte iute, iuțeala fiind, spuneau ei, principalul atu la o
bătaie pe strada

"Da! ce, " zisese Magda, femeia lui Macu' "Ță țoasa nu-i iute? Pe de altă parte,
vorbim de cafteală femeiască! La gagici, aia care o prinde pe duşmancă de ță țe
aşa cum trebuie, o dă jos de nu se vede! O să vedeţi că Ță țoasa o s-o prinda pe
Deşelată de ţă te, o să se urce pe ea şi-o s-o bată de-o să se cace pe ea..."

"Pa dracu... " se băgase Rodi, cea mai bună prietenă a Getei. "O s4-i bage
Deşelata nişte şuturi în burtă de-o s-o dea grămadă pe ȚĂ țoasa, că t e de mare!
Şi pe urmă, ce? Crezi că Deşelata nu ştie s-o mulgă de fă rcuri pe nenorocita de
ȚĂ toasa? »

Pă nă ia urmă, ajunseseră la concluzia că Dora avea mai multe şanse dacă se va
ajunge la luptă corp la corp; î n schimb, dacă puştoaica se va pricepe să-şi țină
duşmanca la depărtare din lovituri, atunci ea va putea să că ştige... Mai rău era că
cele două î ncepuseră să vorbească de bataie rea, dar pă nă şi asta era de
acceptat î n gaşca lui Macu!.. Gagicile nu se i nghiţeau deloc şi, dacă ele aveau
chef să se lase cu mortăciune, asta era. Se mai ntă mplaseră din astea în curte
a Macu!, deşi, pă nă acum, doar gagiii se bătuseră pe viaţă şi pe moarte.

"Î ţi place, fă, de mine, de te uji aşa? "întrebă Geta deodată, ză mbind din colțul
gurii

Dora nici măcar nu catadicsi să-i răspundă. Continua doar să se uite la
adolescenta uscată din şezlongul alsturat. Nu-i era frică de ea. O s-o rupă cu
bătaia. O s-o facă să-şi ceară iertare, de față cu toată lumea, şi după aia o săi
rupă gă tul Ea, Dora, era gagica lui Bebe, era femeia celui de-al doilea om după
Macu'! Chestia asta trebuia să fie foarte clară pentru orice gagică din gaşcă!

Dora iuă paharul cu gin de pe măsuța de plastic şi sorbi alene din el. Discutase cu
o seară Î nainte cu Bebe, care fii mpartăşise din bă rie... Unii se apucaseră să
parieze pe că ştigătoare, ai naibi! La Î ntebarea Laurei pe cine pariaseră mai
mul, Bebe spusese că gaşca era parte pe parte, că unii mergeau pe mă na ei, dar
că erau destui şi cei ce mergeau pe mă na Deşelatei. O s-o fac muci, | şi spuse
femeia, privind la adolescentă de sus pă na jos. O s-o fac muci, ca să vadă toată
lumea cine face câți în gaşca asta.

"Mă uit aşa, Ia tine... * | i zise ea, Getei, într-un 1ă rziu. "Mă şi mir cum de te-a
primit Dinu |n cearşatt Nu eşti de nasul lui! "

"Oh! * exclamă puştoaica. "Eu mă întrebam dacă nasu' lu' Bebe o fi doar de
pasărea aia care-ţi putrezeşte între craci! *

! n curte se făcu linişte. Şmecherii şi arzoaicele care roiau la orice chef n jurul lui
Macu', tâcură mă le. De data asta, era clar că cele două aveau să şi-o tragă. Cele
două luni de ameninţări se sfă rşiseră, iar gaşca va vedea care din două e mai tare:
femeia î n toată firea a lui Bebe, sau puştoaica cea uscată a lui Dinu.

"Ei, o să avem spectacol î n dimineaţa asta... "zise Macu' liniştit. "Ai pus şi tu
pariu, Magda? "i şiî ntrebă el femeia.

"O mie de coco, pe mă na lu Ță țoasa...

"Eu nu fac pariuri," zise Macur, cu părere de rău parcă, şi se | ntoarse să se uite la
cele două. Ochii le aruncau fulgere deja. O să se mai i nghiontească din vorbe, o
vreme, dar după aia, să vezi catti

"Te crezi şmecheră, fă, Deşelato? * se stră mbă Dora.

Geta î şi trase nasul. Că nd | ncepuse daravera dintre ele, Dinu i spusese să nu
se ia cu Dora decă t dacă era sigură câ o sparge. Mai avuseseră loc răfuieli n
gaşcă şi se ştia clar: Macu' nu lăsa pe nimeni să se bage ? ntre bătăuşi sau
bătăuşe. "Ai î ncredere Î n mine, Dinuţule, * spusese fetişcana, "că o amestec cu
cimentu' din curtea lu' Macur, purisanca naibii Prat o fac! "

O câ ntari şi ea pe ȚĂ țoasa, din cap pă nă În picioare. Prietena ei, Rod, fi
spusese mereu: apuc-o de ță țe şi nu-i da drumul! Că te ea de mare, să vezi cum
o faci mieluşică! Eh, şi după aia, o dai tu gata, să nu se mai scoale de jos! Frige-o
pe ȚĂ țoasa, şi una n-o să-ţi mai sulle | n ciorbăt

"Vorbeşti cam mult, ȚĂ țoaso! " spuse puştoaica, | ntinză ndu-şi brațele subțiri, i
mvelite | n muşchi nervoși. "Ți s-a făcut de omor? "

"O să-ţi pun pizda pe față, fă, Deşelato! " ameninţă Dora, ridică ndu-se pe î
ndelete din patul de plastic. Macu' o privi, admirativ. Era o brunetă zdravână, cu
cracii lungi şi nervoşi, avea un cur barosan, țâ ţe mari şi moi, precum nişte saci de
carne ce se bălângâneau la fiecare pas. Purta un sutien prea mărunt pentru
aptăria ei, şi o tanga de culoare neagră, afundată î ntre bucile-i puternice şi mari.
Nas drept, buze potrivite (cică lucra cu gura de te băga Î n boală) şi ochi căprui. O
ştia bine că e nenorocită. Mai ştia şi că promisese s-o bage pe puştoaică i n palton
de scă duri

"Crezi că dacă eşti mai mare ca mine, mi-e frică de tine, (8? "zise şi Geta, ridică
ndu-se n picioare. "O să te bat de-o să te caci pe tine!

Avea cracii mai subțiri, dar mai musculoşi ca ai Laurei, ță țele mai mici, dar mai tari
şi mai rotunde. Curul Îi baga pe toți bărbaţii n boală. Săitat, mare şi musculos,
abia era acoperit de triunghiul alb al slipului, la spate. Şi ea era a dracului! Şi ea
promisese c-o sâ-şi lase duşmanca fără suflare, î n curtea lui Mac! Nenorociţi
aştia tineri... Și trecu lui Macu' prin cap î nainte să zică:

"Nu se bagă nimeni! E doar i ntre ele... Sunteţi sigure că vreți s-o puneţi, fetelor? *

"Cum să nu? O sâ-i arăt eu găozarei ce | nseamna să se ia cu mine! * şuieră Dora.

"Î ţi rup oasele, f4, purisanco! " sosi răspunsul fetei şi, î n clipa urmatoare, se şi
repeziră una în alta, ca doi berbeci, apucă ndu-se de mă ini. Privitoriiî ncepură se
strige Ia ele, i ntără tă ndu-le. Preţ de că teva clipe, cele două se î mpinseră cap Î n
cap, opintindu-se ? n picioare, încercă nd să se dezechilibreze una pe cealaltă. |
ncepură să se î mbră ncească dintr-o parte în alta a curții şi tot încercau să se
apuce de păr, gă fă ind zgomotos. La un moment dat, trupurile lise ciocniră, iar ță
ele li se amestecară, turtindu-se | ntre ele.

Ciudat Niciuna nu stiga, după cum se î ntă mpla de obicei că nd se luptau
gagicile - î n schimb, gă fă iau, din ce î n ce mai zgomotos, fără ca niciuna să
capete avantaj. Deodată, Dora fi lua pe toți prin surprindere: capul ei se dadu î n
spate, şi, în clipa urmatoare, o izbi brusc pe fată cu fruntea | n bârbie. Geta se zgă
ţă i, toată, sub impact, dar rezista.

"Mai dă-i, Lauro! Mai d4-i! " strigă Bebe.

Femeia ascultă sfatul şi, de data asta, 1 şi plesni duşmanca cu capul în buze. Se
auzi un zgomot ca de fruct storcoşil, iar fata dădu drumul femeii, î mpleticindu-se
pe picioarele-i musculoase. Ră njind, ȚĂ țoasa i şi luă avă nt şi o buşi pe fetişcană
cu capul Î n faţă, în plin, pentru a treia oară, după cum o învățase Bebe, iar fata
se duse în spate că țiva paşi, cu brațele ridicate, pentru a-şi menţine echilibrul.

Trebuie s-o termin repede, | şi spuse ȚĂ țoasa şi se repezi după puştoaică, î mbră
ncind-o cu putere. [i trase un picior între ță țele tari, iar fata se | mpletici, din ce în
ce mai buimacită, şi căzu în cur.

"Morţii m&-tii! * strigă ea de jos, la Dora.

"Asta era! Hai! Hai! Hail * strigară prietenii Ț țoasei, ridică nd mă înile ! n sus.

"urcă-te pe ea, Dora! "o | ncurajă Bebe. 'N-o lăsa să se scoale de jos! Urcă-te pe
cal

"Ce dracu faci, Geto? " se răsti Dinu. "Mi-ai spus câ o faci țândări pe Ță oasă!
Scoar de jos! *

Geta, ? nsă, statea pe jos, crăcânată, sprijinită î n ma ini, cu buzele şi nasul pline
de borş şi nu putu să schiţeze nici o mişcare câ nd femeia | şi luă avă nt şi-o plesni
cu piciorul în mutră, întinză nd-o pe placa de ciment din curte.

"Aaah... ” gemu puştoaica, privind î n gol. Se propti în coate, năucită, şi î ncercă
s-o ia î n spate, tă ră ş, dar călcă iele î i almecară pe ciment, facă ndui pe
susținătorii Ț ţoasei să chiuie, bucuroşi

"Te omor, găozaro! * strigă Dora.

"Aşa, Lauo! Hai, câ a ta! Du-te peste ea! ” râcni Bebe la femeia n toată firea,
care se şi azvă ii asupra fetei

Î ncă buimacă, Geta apucă totuşi să prindă mă inile Ță țoasei, care i se Î ndreptau
spre beregată, dar femeia deja se urcase pe puştoaică, printre coapsele ei
musculoase, desfăcute larg. Î ncepură să se zvă rcolească, precum nişte şerpi
furioşi, femeia aşeză ndu-se din ce în ce tmai bine pe adolescentă, dar nereuşind
să-şi elibereze mă inile din stră nsoarea acesteia. Gă fă ind, Geta se cabra ca un
cal nărăvaş, se răsucea dintr-o parte ? n alta, se mpingea i n calcă ie, îns nu
zbutea s-o dea jos de pe ea pe femeia zdravână

"Hai, Geto, hai! * se ridică Dinu | n picioare. "Hai, că poți, fa!

"Şi, Lauro, şi! Hai câ n-are puştoaica forța tal * strigă şi Bebe.

Tă ră ndu-se pe ciment, gă fâ iau amă ndouă, din ce în ce mai tare, slobozind că
nd şi că nd strigate scurte, ascuţite. La un moment dat, femeia reuşi să-şi elibereze
mă înile din stră nsoarea fetei, vă ră ndu-le imediat i n beregata acesteia; prietenii
Laurei chiuiră, siguri că deznodămă ntul se apropia. Văzuseră destule cafturi şi,
mult prea rar se Î ntă mpla ca o batăuşă să se elibereze că nd duşmanca o
sugruma. Strigară, bucuroşi, văză nd cum Ț ţoasa căpăta controlul, țintuind-o pe
Deşelată sub ea... Oh, da... | n scurtă vreme, femeia avea s-o dovedească pe
puştoaica aia nenorocită! Degeaba î şi ? ncrucişase Deşelata gleznele pe şalele Iu'
ȚĂ țoasa! Femeia o sugruma i ncet, dar sigur, iar cracii musculoşi ai puştoaicei se |
nmuiau din ce Î n ce.

"Fă-o, Lauro! Fă-o, că nu mai poate! * chiui Bebe.

Răcnind de furie, femeia î n toată firea se apucă s-o zgă !ță ie pe fată, strivindu-i
gă tul. Ştia că trebuia să n-o mai lase pe Geta decă t după ce o s-o | nmoaie de tot.
La bataie nu trebuia să te opreşti decâ t după ce duşmanca râmă nea lată -
altminteri, dacă se scula de jos, te batea de te asculta cu urechea.

"Te omor, fă, te omor! * scră şni Dora.

Sisbânoaga se Î nvineţise la faţă, î ncercă nd cu disperare să desfacă mă inile
care o stră ngeau de beregată. Iarăşi începu să se zvă rcolească, dar puternica
femeie o stră ngea prea tare şi, deodată, picioarele musculoase ale fetei se
desfăcură, dă nd Laurei libertate totala de mişcare. Ță țoasa, ce-i drept, | ncepuse
să gă fă ie de oboseală numai că, cracii musculoşi ai fetei se destăceau din ce Î n
ce, lăsă ndu-i pe invitaţi lui Macu' să ghicească fofoloanca plină a Degelatei
Labile, groase, reliefau tanga străvezie prin care se zărea pă nă şi tufişul lucios şi
des. dintre coapsele nervoase ale fetei. Era din ce Î n ce mai neputincioasă,
prăpădita, şi nici nu era de mirare că nd vedeai că t de barosana era ȚĂ țoasa pe
Jă ngă ea.

"Ce dracu' faci, Geto? * se înfoie Dinu. "Scoal de jos! " ] ngrijorat, se apropiase
de cele două bătăuşe, dar Macu' îi făcu semn să nu se bage.

"Lasă-le... V-am zis că e doar Între ele..."

! ntre timp, Geta î ncepuse să stă ngă din dinţi, sută nd grăbit. Simţea cum
degetele femeii î i zdrobeau beregata. | şi aminti, însă, de sfatul ui Rodi, cea mai
bună prietenă a ei: orică t de tare ar fi dugmanca, ță țele dor la fel de tare!

! n clipa aceea, adolescenta î şi adună puterile şi Î şi azvă «ti mă înile î nainte,
apucă nd-o pe femeia î n toată firea de ţă țele mari. Luată prin suiprindere, Dora
strigă. scurt şi dădu să se tragă î ndârăt, dar fetişcana o apucase cu putere de sacii
din carne moale şi Îi stivi ntre degete, de parcă ar îi dorit să-i găurească.

Femeia dădu un shigat ascuţit de data asta şi prinse să se zbată nebuneşte.
Amicii Getei | şi dadură seama că fata prinsese ță țele Lawei aşa cum scria la
carte, şi prinseră s-o î ncurajeze:

"Aşa! Aşa, Geto! N-o ierta! * chiui Dinu. "Rupe-o de ţă fe! *

"Şi, Geto! * răoni şi Rodi. "Nuri da drumul! Nu-i da drumul, c'o î nmoil *

Femeia î ncepu să sufle, nervos, printre dinţii! ncleştaţi, şi se concentră asupra
beregatei fetei, de parcă dorea să-i dezghioace gă tul. Durerea ascuţită din să ni o
i nebunea, dar i şi dădea seama că trebuie să reziste, dacă dorea s-o dea gata pe
puştoaică. şi afunda degetele | n gă tul adolescentei, speră nd s-o î năbuşe odata.

"Aşa, Lauro! Aşa, gagica! la-i aerul! * o î ndemnă Bebe, văză nd cum puştoaicei fi
eşeau ochii din cap.

Pret de că teva clipe, se zvă rcoliră pe muţeşte, fiecare | ncercă nd să-şi apuce
adversara cu mai multă putere. Femeia | n toată firea se tot legâna pe gă tul fetei, |
nigă ndu-i degetele î n carnea moale a beregatei. Puştoaica gă jă ia, î ntretăiat, cu
ochii ce păreau să-i iasă din orbite, | ngrapă ndu-şi degetele în ţă țele mari ale
femeii, fâcâ nd-o să-şi dea capul pe spate de durere. Trebuie s-o î nmoi, trebuie
s-o f nnoi odată! - îşi tot spunea fata, simțind cum femeia de deasupra ei sufa tot
mai râguşit. Aruncă o privire scurtă spre Ță țoasa şi-i văzu chipul schimonosit de
durere, cu dinţii! ncleştaţi, buzele răâstră nte şi pleoapele stră nse. | ncă puţin, încă
puțin, î şi zise Geta.

Cu toate astea, degetele puternicei femei | ncăi se afundau în gă t, cu putere.
Atunci, Geta o stră nse de ţă țe cu şi mai multă forţă, făcă nd-o pe Dora să dea un
geamat gros.

"Nu te lasa, Geto, că i-ai prins Iăptărial "of ncurajă Rodi. "Hai, că nu-ți mai scapă!

Şmecherii şi arzoaicele 7 ncepură să chiuie, î ncurajă ndu-şi fiecare favorita, dar,
preț de câ teva clipe, cele două bătăuşe ! nghețară - doar mă inile ce le mai zvă
cneau, din dorința fiecăreia de a-şi distruge duşmanca. Geta simţi | nsă că mult
n-avea să mai reziste la sugrumarea femeii şi, gă jă ind, se propti în călcă ie, ridică
ndu-şi bucile musculoase. de jos. Dora simţi că fata | ncă avea putere şi se lasă cu
toată greutatea pe beregata ei dar, în clipa următoare, Geta îi smulse bretelele
sutienului cu un gest brusc, dezgolindu-i ță țele mari.

"Fii atentă, Dora! Vrea să te ia de stă rcuri! * o avertiză Magda.

Femeia sufă printre dinți, furioasă, răsucindu-se dintr-o parte în alta, speră nd s-o
; mpiedice pe felişcană s-o prindă de să mburuşii de carne fină, dar Geta reuşise
deja să-i prindă î ntre degete stă rcurile roz. Pe loc, puternica Dora Î şi | ncleştă
dinții

"Aşa, Geta, aşa! * o f ncurajă Rodi. "Trage-o bine de stă rcuri, că nu mai are
scăpare! *

Durerea o săgetă pe Ță țoasa pă nă în creştet şi se lasă cu toată greutatea pe
adolescentă, dar Geta se apucase deja s-o mulgă, zdrobindu-i sfâ rcurile. Doamne,
s-o sugrum odata! - i şi zise femeia şi ncepu să-şi zvă cnească degetele, afundă
ndu-le tot mai adă nc Î n gă tlejul puştoaicei. Fetişcana simţi cum privirea i se f
ncețoşează, dar stră nse din dinţi şi, răsucind sfă rourile femeii, o făcu pe Dora să
răcnească din fundul rărunchilor. După că teva clipe, Ță țoasa dădu capul pe
spate, câscă gura larg şi, că t ai clipi, se umplu de broboane de sudoare pe
spinare.

"Aşa, Geto, aşaaa! * chiui Dinu, bucuros, sorbind din ochi mutra schimonosită de
durere a femeii. "Rupe-o de sfă rcuri, că nu mai ştie de ea! Rupe-o de sfă rcuri! *

"Aaaaul * râcni Ță țoasa, ca din gură de şarpe. "Aoleooo! "

Ată t aştepta fata! Simţise că prinsese punctul slab al forțoasei de Dora şi ncepu
să-i răsucească sfă rcurile dintr-o parte | n alta, facă nd-o să se arcuiască în spate,
răcnind din ce | n ce mai ascuţit

"Aoleooo! Ță țele! Aaaah! Ț ţeleee! urlă femeia, apucă ndu-se de antebraţele
fetei. "Aoleooo! " strigă ea, | ncercă nd să Îndepărteze mă inile Getei de să nii
mari, dar fetişcana nu se lăsa şi-i zdrumica mamelele, simțind cum Î şi sleia
duşmanca. Dora se apucă din nou s-o sugrume pe fată, î njură nd printre dinţi, dar
Geta o muise cu şi mai multă putere. lonind de durere, femeia se trase Î n spate,
perniță nd Getei să-şi găsească salvarea: i şi aduse picioarele la piept, propti câlcă
ele î n şoidurile largi ale Laurei şi, î n clipa următoare, zvă cni cu putere, i mbră
ncindu-şi duşmanca Î n spate. Răcnind ascuţit, Dora ateriză pe bucile-i mari
Pentru o scurtă clipă, şi privi să nii dezgoli, şi simţi că dă | n clocot: unghiile Getei
; i IAsaseră dă re să ngerii pe ţă țele mari, iar sfă rcurile i se umiaseră şi o săgetau
cu arsuri

Furioasă, se ridică în picioare, dar puştoaica o aştepta deja, Ia o distanţă sigură.

"Te omor, fă, găozaro! * suflă femeia printre dinţi.

"| ţi î nmmoi oasele, purisancă î mpuţită! " răspunse adolescenta.

O ploaie de lovituri izbucni de amă ndouă părțile dar, cură nd, greutatea mai mare
a femeii î şi spuse cuvă ntul. Rezista la izbiturile aplicate de Geta şi, fără îrică, se
avă nta î nainte, reuşind s-o prindă mereu pe fată cu purmnii n faţă. Covă rşită de
oviturile care o zguduiau că t era de lungă, slăbânoaga Î ncepu să se tragă i
ndârăt, spre bucuria lui Bebe şi a celor ce pariaseră pe femeia lui. Dora î şi dădea
şi ea seama, din loviturile tot mai slabe ale Getei, că era pe cale să-şi recapete
avantajul. Trebuie s-o izbesc Î n cap, îşitot spunea femeia, Ia cap trebuie să i-o
rag, i şi zicea ea, amintindu-și de sfaturile lui Bebe, care i aduseseră victoria şi că
nd se cafise cu Carmen. O buşise Î n cap până câ nd duşmanca dăduse ochii
peste cap şi căzuse lată la pămă nt.

Se napusti cu pumnii asupra adolescentei, care continua să se retragă fără să
reuşească s4-i țină piept şi atunci, femeia îi trase un şut în burtă, azvă rlind-o Î n
spate. Fetişcana era din ce f n ce mai buimacă, dar găsi puterea să se arunce î
nainte asupra femeii. Simţindu-se stapă na pe situaţie î nsă, Dora i şi ntâ mpină
adversara cu un picior Î n burtă, care o | ndoi pe slăbânoagă din şale.

"Aşa, Lauro, aşa, gagico! Sparge-o, că eşti mai tare ca ea! "izbucni Bebe, că nd
femeia se repezi asupra fetei şi o apucă de păr. Cu toate astea, nici Geta nu se
asă şi î şi apucă şi ea dugmanca de ciuf.

Ienind gros, î ncepură să se tragă de păr cu sălbăticie. Fata simţea cum pielea
capului fi arde, femeia reuşind s-o apuce de moț cu amă ndouă mă inile. Se apucă
şi ea să tragă de părul femeii dar, spre surprinderea ei, părul scurt al Laurei era
prea alunecos.

Î n clipa aceea, femeia simi deruta crescă ndă a fetei şi se apucă să-i zgă Hă ie
capul dintr-o parte în alta.

"Aşa, Lauro! " făcu Bebe. "Trage-o de păr şi pune-o în genunchi! "

Î ncă buimăcită de pumnii pe care î i ncasase, adolescenta | şi depârtă cracii
musculoşi, i ncercă nd cu disperare să reziste atacului. Femeia | n toată firea o
zguduia nebuneşte, | ncercă nd s-o pună jos - văzu că ță țele elastice ale feişcanei
jucau Î n toate părțile şio atacă şi mai năpraznic, zgă fă ind-o cu furie. Îi smulse
că teva smocuri de păr şi o apucă şi mai bine de ciut, făcă nd-o pe sl&bânoagă să
strige scurt, nemaipută nd ? ndura durerea.

"Aaaaul Aaaaul Aaaaul *

"Ți-am spus s-o pui î n genunchi! Trage-o de păr şi pune-o în genunchi! "se
enervă Bebe, iar Dora se ambală şi-o trase pe Geta de păr cu toată puterea.

Cu toate astea, deşi striga de durere, adolescenta rezista, iar femeia se văzu
obligată s-o ? mpingă Î n spate, doar-doar ar pune-o î n cur. Fetişcana dădu un
strigăt gros şi se împinse în față, opună ndu-se | mbră nceli, dar Dora profită şi o
rase pe fată spre ea, gata-gata s-o pună î n genunchi

"Ține bine, Geto! Ţinte pe picioare! * strigă Dinu. "Du-te peste ea " chiuiel,
nervos, deşi femeia o Î ndoise pe ssbanoagă de miloc.

"Pune-o î n genunchi, Lauro! Pune-o n genunchi şi ia-o la picioare! * strigă Bebe,
a râ ndul lui, dar femeia începuse să sulle | ntr-ată t de repede, | ncă t se opri din
atac. Îşi î nghii saliva, țină nd-o pe adolescentă î ndoită de mijloc, î ncercă nd să-şi
recapete suflul câ t de repede putea.

Trecură că teva clipe. Geta dadu să se tragă n spate, numai că Dora o ținea stră
ns de păr, cu amă ndouă mă inile. Fata o î mbră nci, dar femeia se apucă s-o zgă
ă ie, cu putere.

"Ține-o de păr cu o mă nă şi dări pumni î n față, Lauro! ” strigă Bebe. "Da-i pumni
în fața»

Respiră nd cu greutate, femeia Î nowviință şi se apucă s-o lovească pe
adolescentă În plină figură. Cură nd, pumnii ei ; şi găsiră ținta, iar fetişcana începu
să să ngereze, fâcă ndu- pe Bebe să chiuie de bucurie. Geta | şi acoperi faţa cu
mă inile, dar Dora se apucă să-i tragă purmni î n cap, clătină nd-o că t era de lunga

"Eşti a mea, vacă tă mpită ce eşti!" şuieră femeia, sălbatic, simțind că fata nu mai
ştia ce să facă. "A mea eşti, Degelato! "

Getei i să facu frică. Striga scurt, î ntretăiat, după flecare izbitură î ncasată, |
ncerca să se smucească din stră nsoare, dar femeia continua s-o țină î ndoită de
mijloc şi o izbea cu putere, în cap. Felişcana i şi acoperi capul cu amă ndouă mă
inile dar atunci, Dora se apucă, din nou, să-i tragă pumni Î n faţă. Îi crăpă buzele,
ar puştoaica | şi simţi gustul să ngelui, | nainte să | nceapă sâ-i curgă pe placa de
ciment de pe jos. Î n mă-sa, se gă ndi, să vezi că nu trebuia să măpuncu
nenorocita asta.

"Pune-o î n genunchi, şi termin-o! "Î! auzi Geta pe Bebe cum striga la Ță țoasa.
"Terimin-o că nu mai ştie de ea! *

"Da-i, Geto, şi tu, că nenorocita asta îţi ia saga!" răcni şi Dinu, înfuriat, dar
femeia o trase pe fată de păr cu toată puterea, î nainte ca aceasta să apuce măcar
să dea un pumn.

"Aoleo! Aoleo! Aoleo! " răcni fetişcana, | mpleticindu-se, gata-gata să cadă în
genunchi, dar î şi adună puterile şi reuşi să se ina pe picioare. Respira repede, ță
ele tari î i jucau, bezmetice şi i era din ce în ce mai teamă. Ştia prea bine cum
trebuia să se termine bataia: ea promisese că Ță țoasa va ramă ne lată, fără
suflare, iar bruneta spusese tuturor că o va lăsa pe Deşelată i ntr-o baltă de să
nge.

Deodată, Dora o smuci pe slăbânoagă în sus, cu gă nd s-o răsucească. Geta i şi
pierdu echilibrul, gata-gata să cadă jos, dar reuşi, ca prin minune, să se țină pe
picioare. Din nou, Dora | ncercă s-o răsucească şi-o trase pe adolescentă lă ngă
ea, dar atunci, fata prinse ocazia din zbor şi lansă un pumn năpraznic i n ficatul
femeii

Se auzi un bufnet, urmat imediat de geamătul gros al Lawei. Lovitura o luase prin
surpindere şi, pentru că teva clipe, femeia cea zdravână simţi că nu-i mai ajunge
aerul. Se forță s-o mai zgă |ă ie pe adolescentă, numai că aceasta iarăşi prinse
ocazia din zbor şi-i mai propti un pumn în ficat.

De data asta, lovitura fusese cumplită şi o cutremură pe Dora, că t era de mare.
Femeia gemu de durere şi, în clipa următoare, simțind că nu mai poate să respire,
se trase | n spate, dă nd drumul puştoaicei

Se retrase grăbit, Î ndoită de şale, apăsă ndu-se cu amă ndouă mă inile pe burtă,
dar slăbânoaga se şi repezi pe urmele ei, apucă nd-o cu amă ndouă mă inile de ță
fele mari, care ată nau libere. Dora se stră mbă de durere şi se împinse î n
fetişcană, dar loviturile la ficat Îi luaseră snaga; | n plus, Geta îi răsuci brusc fă țele
cu toată puterea.

"Aaaaul *

Femeia câscă ochii, uluită parcă, şi şi apucă duşmanca de | ncheieturi, | ncercă
nd sâ-şi elibereze marmelele. Geta oi mbră nci î n spate | nsă, cu toată puterea, pă
nă ce o propti cu spinarea de zidul casei

"Aşa, Geto, agaaa! " chiuiră prietenii puştoaicei, văză nd cum femeia căscase gura
arg, descumpânită de asaltul violent al fetei. Carnea moale a țâ elor fi mustea
printre degetele felişcanei, care o trăgea de mamele din ce î n ce mai tare.
Disperată, Dora se apucă s-o zgă rie pe Geta pe antebraţe, dar aceasta deodată!
repezi un cap î n gură.

Buinitura o luă pe Dora prin surprindere, iar capul i se izbi de perete, provocă nd
un zgomot sec. Şmecherii din curte uriară, iar fetişcana simţi că o ameţise pe
femeia n toată firea şi-i mai repezi un cap în gură, năucind-o de tot. Amicii Getei
chiuiră, bucuroşi, văză nd cum ochii ȚĂ foasei se rostogoleau | n orbite - picioarele
ei puternice î ncepură să-i tremure şi atunci, puştoaica | i lăsă ță țele, îi bagă mă
na stă ngă în ciut, şi-o trase de par în față, î ndoind-o de şale.

"Du-te peste ea, Lauro, ce naiba faci? " strigă Bebe, agitat, dar fetişcana o trase
pe femeie pă nă Î n mijlocul curții, tă ră nd-o de păr, după care se apucă s-o
pălmuiască peste urechi şi n cap.

"Da-i pumni, Geta! ”răcni Dinu. "N-o mai ține Î n palme! Da-i cu pumnul, că t poţi
de tare! *

Strigătele lui o făcură pe adolescentă să atace şi mai violent. Continua s-o țină pe
femeie aplecată | n faţă şi o izbea cu pumnul în cap, simțind că Ță țoasa abia
putea să respire. Se f ncinse şi mai şi, Dinu şi prietenii ei i ncepură s-o | ncurajeze,
chiuind, iar fetişcana se puse cu purmnii pe femeie, din ce | n ce mai tare, sleind-o.
O auzea cum gă fă ie gros, din gă î, nereuşind să se elibereze, iar gemetele ei
neputincioase o î ndă rjiră şi mai şi. | şi dădu seama că dacă-i lua snaga acum,
avea s-o pună jos.

Te termin, Ță țoaso! Te termin! ” râcni slăbânoaga şi o izbi pe Dora cu toată
puterea, î n cap. O maiizbi o dată, şi încă o dată, simțind cum muşchii femeii se |
nmoaie, din ce Î n ce, după fiecare lovitură. Gemetele Laurei se transformaseră Î n
grohâituri şi, răzbită de izbituri, abia dacă mai era în stare să-şi acopere capul cu
braţele.

"D&-i, Geto! Da-i că nu mai ştie de ea!

La un moment dat, una dintre izbituri o clătină pe femeie cu totul, de era gata-gata
să cadă jos. Fusese o lovitură în ceafă, iar fata se concentră asupra acestei ținte,
zhind-o cu toată puterea, fâcă nd-o pe puternica femeie să se crăcească,
disperată, î ncercă nd să râmă nă | n picioare. Dinu chiui de bucurie:

"Hai câ i-ai desfăcut picioarele, Geta! Hai, c'ai crăcânat-o! * strigă el, urmat imediat
de prietenii puştoaicei: recunoscuseră semnul de buimâceală ce apărea la orice
bătaie nemiloasă, de stradă.

Te fac, fat * şuieră fata. "Te fac! "

"Nu te lăsa, Lauro! Nu te lăsa! strigă atunci şi Bebe.

! ndoită din mijloc, femeia Î ncerca să tragă pumni în burta slsbânoagei, dar Geta
o mai izbi o dată în ceafă. Ță țoasa slobozi un grohăit, iar Dinu răcni de bucurie,
văză nd cum curul mare al Laurei î ncepuse să tremure.

"Şi, Geta, şi! D4-o jos! D&-o jos, că nu mai poate! *

"Nu te lăsa, Lauro! Du-te peste ea!

Femeia dădu un strigăt şi se avă ntă î nainte, izbind cu pumnii în burta fetişcanei,
dar Geta o izbi n ceafă din nou, făcă nd-o pe Dora să desfacă picioarele şi mai şi
Burta Îi cobora şi urca nebuneşte, ță țele mari i jucau precum arcurile, iar cracii
lungi prinseră ari tremura din ce n ce mai tare.

"Bineee! Bineee, Geto! Dă-i, câ nu mai poate! Da-i, câ ai crăcit-o de tot! Da-i! *

Dora se opinti | n picioarele desfăcute şi o î mpinse pe fetişcană în spate, dar o
nouă izbitură în ceafă o i nmuie. Genunchiii se î ndoiră, de era gata-gata să cadă,
dar se î ncordă toată şi se apucă să dea cu pumnii în burta fetei. Geta se prinse i
nsă că puterile o lăsau pe femeie: loviturile Ț țoasei erau prea slabe, iar de suflat,
sufla din ce în ce mai zgomotos.

"Aşa, Geto! Da-i la ceafa! Hai, că nu mai poate! Da-i! Da-i! Da-i! *

Femeia î ncercă să se tragă în spate, dar fetişcana o ținea stră ns de ciuf. O zgă
jă i de că teva ori, azvă rindu-i ță țele mari dintr-o parte n alta, pă na ce-o simţi
cum se Î impleticeşte, neputincioasă, şi atunci, trase adânc aer i n piept şi o izbi
năpraznic în ceată.

"Aaaah...

Femeii i se i mpăienjeni privirea - curul mare | ncepu să i se clatine dintr-o parte în
alta, iar prietenii Getei izbucniră | n urale. | ncă un pumn explodă n ceafa femeii şi,
i n clipa următoare, Dora puse un genunchi la pâmă nt, fâcă ndu-l pe Dinu să
chiuie de bucurie. Gă fă ind, femeia se ridică pe picioare, cu Ghiu, cu vai, dar
adolescenta o izbi cu sete, tot n ceafă.

Gă fă ind, Ță țoasa căzu î n genunchi, iar uralele celor ce pariaseră pe Geta
zbucniră cu şi mai multă putere. Femeia se chinui să se ridice din nou, numai că
adolescenta începu s-o izbească i n ceafă, din toate puterile, pă nă ce Ță țoasa se
prăbuşi Î n patru labe. Î nghițindu-şi saliva, | ncasă nd pumn după purmn în ceafă,
Dora se | ncovrigă pe cimeni, iar fata se abâtu peste ea imediat, obligă nd-o să se
ghemuiască cu totul. Femeia statea precum o broască, cu curul mare căzut ntre
calcă ie, cu trunchiul sprijinit pe coapsele musculoase, cu ţă ţele Ibârțate pe
ciment, tremură nd ca piltia. Stă nd deasupra, puştoaica ! ncentură mijlocul femeii
şi-i propti barbia fn spinare.

"Î mpinge-o, Lauro! | mpinge-o! " strigă Bebe.

ȚĂ toasa se opinti din toate puterile. Cracii lungi i se | ncordară, bucile musculoase
; ncepură să-i tremure, dar adolescenta se apucă s-o izbească | n şale cu pumnul,
; nmuind-o din ce Î n ce. După o vreme, î ncremeniră amă ndouă, sufă nd grabit.
Slsbânoaga profită să se aşeze tmai bine peste femeia Î n toată firea, asigură
ndu-se că braţele petrecute Î n juul duşmancei o prinseseră bine. Dora dadu un
strigat de furie şi zvă cni n față, cu gă nd s-o pună pe puştoaică în cur, dar
aceasta se răscrăcără toată şi reuşi să râmă nă deasupra femeii

"Nu te lasa, Lauro! | mbră nceşte-o! Pune-o!n curl *

Femeia dădu un răcnet din gă şi se opinti iarăşi î n picioare - Geta păru să
cedeze dar, î n clipa urmatoare prinse capul Lawei Ia subsuoară şi se puse cu
pumnii pe şalele ei, obligă nd-o să se ghemuiască din nou. Puştoaica simţi că
puterile o lăsau pe femeie şi brusc, o răsuci cu burta Î n sus, cu gă nd să se urce
călare pe ea. Numai câ, Dora nu era terminată şi, odată ajunsă pe spate, î şi aduse
cracii la piept şi î ncepu să-şi azvă rie tălpile spre capul puştoaicei

"O să mă piş în gura ta, curvă î mpuţită! "o amenință Geta, dar Dora continua să
dea cu picioarele, împiedică nd-o pe fată să se urce pe ea.

"O să-mi dai limbi ca să scapi, Deşelato! *

"Aşa, Lauro, dă-i! Dă-i! Da-i cu picioarele! *

Se iscă o vă nzoleală nemaipomenită. Stă nd | n picioare, Geta | ncerca să-şi
apuce duşmanca de glezne, î n timp ce aceasta o tot Î mpingea cu picioarele,
izbind-o cu călcă iele în burtă, î n ță țe şi pe unde mai nimerea.

"Da-i, Lauro, ăi! *

"Cale-o în picioare, Geta! Cale-o în picioare! *

Deodată, fetişcana reuşi s-o apuce pe femeie de glezne şi se î ndreptă brusc,
ridică nd ? n sus cracii şi curul femeii, iar Dora dădu un strigat şi î ncepu să se zvă
rcolească dintr-o parte i n alta, încercă nd să-şi elibereze gleznele. La un moment
dat | nsă, Geta azvă 1li picioarele femeii la pâmă nt, tră ntind-o pe o parte, şi se
aşeză călare pe flancul ei stă ng, ridică ndu-i pe toți privitoriiî n picioare.

"Aşa, Geta! N-o lăsa să se scoale! *

"Dă-i, Lauro! Dă-i şi tu, cu pumnii *

Urmă un schimb napraznic de lovituri. Femeia pusă jos se proptise ? n cotul drept
şi dădea dosuri de pumn cu mă na stă nga, prinză nd-o pe Geta în faţă, în timp ce
fata o izbea pe Dora cu pumnii n cap. După că teva clipe, adolescenta se aşeză
mai bine pe femeie şi reuşi să-şi | nfăşoare brațul f n jurul brațului stă ng al
acesteia, captură ndu- la subsuoară.

Dora dadu un strigat de frustrare şi zvă cni, dar slabânoaga rămase călare pe ea.
/ n clipa următoare î şi băgă mă na liberă ? n ciuful femeii şi se lăsă cu toată
greutatea pe capul ei, Î ntinză nd-o pe jos că tera de lungă şi strivindu-i faţa de
placa de ciment. ȚĂ țoasa strigă şi se răsorâcâră toată, ca scă ndura. Cu mă na
rămasă liberă, î ncercă să găsească un punct de sprijin pe sol. Î! găsi, dar nu avu
suficientă putere ca să se î mpingă de jos. Atunci, i şii ntinse cracii musculoşi,
proptindu-se | n degetele de Ia picioare şi se împinse | n palmă - dar tot nu reuşi
să scape de sub slăbânoaga care o călărea.

E a mea! - îşi spuse adolescenta, simțind cum femeia În toată firea sula, grăbit,
sub ea. În clipa următoare, i şi propti genunchiul pe obrazul femeii, fixă ndu-i capul
la pămă nt. Dora dădu un strigăt gros şi se sâltă pe genunchi, ridică ndu-şi curul
puternic i n aer, dar tot nu reuşi să scape de sub puştoaica ce fi zdrobea obrazul.

"Bine, Geto, bine! chiui Dinu. "Pa-o! Fă-o o dată!

"Rasuceşte-te pe burtă, Lauro! Punte î n genunchi şi idică-te! " strigă Bebe.

Geta se lasă atunci cu toată greutatea pe genunchiul ce zcobea obrazul femeii,
iar aceasta din urmă î ncepu să se zbată, î ncercă nd cu disperare să se
răsucească sub adolescentă. Invitaţii urlau nebuneşte - Bebe striga la Ț țoasă să
se râsucească, dar adolescenta o ținea bine de braţul capturat la subsuoară şi se
asă mai tare cu genunchiul pe obrazul ei

Femeia î nțepeni şi dădu un strigăt de neputinţă. | şi dădea seama că avea nevoie
de toată forța şi priceperea ei în ale batăii, ca s-o termine pe Deşelată. După că
teva clipe, zvă cni cu toată puterea şi reuşi să se răsucească pe burtă, dar
fetişcana rămase î n continuare, călare pe ea. Dora zvă cni din nou, | ncercă nd s-o
dezechilbreze pe slăbânoagă, numai că Geta fi propti de data asta genunchiul î n
ceafă, zdrobindu-i fața de cimentul curții

"Aoleo! * strigă femeia, î nfticoşată, simțind că puştoaica o apucase cu o mă nă de
ciuf, Î n timp ce o juca Gu genunchiul în ceafă, de parcă ar fi dorit să-i zdrumice
capul. Faţa o ardea pe Ță țoasă şi avea senzaţia că o s4-i pocnească oasele
craniului. Disperată, î şi azvă rii mă na liberă n sus, | ncercă nd să dea de-o parte
genunchiul care o strivea, dar Geta o prinse de ? ncheietură şi, avă nd din acea
clipă amă ndouă mă inile femeii prinse, | şi aşeză bucile musculoase pe spinarea
Laurei, fixă nd sub genunchi brațele duşmancei

Femeia î n toată firea simţi că puştoaica o prinsese şi strigă, speriată. | ncepu să
zvă cnească ritmic din cracii puternici, dar asta n-a făcut decă s-o ajute pe Geta
să se aşeze mai bine pe spinarea Laurei

"Trage-o de pri Trage-o de pâr, Geta! * răcni Dinu, iar fata I-a ascultat imediat, dă
nd capul femeii pe spate.

Dora icni gros, din gât. Pe fața ei se citea spaima - ținea ochii larg deschişi şi | şi
ot î nghijea saliva. Se uita dintr-o parte Î n alta, dar nu văzu decă t genunchii
Deşelatei, bine proptii pe placa de ciment. Se zbătu, furibund, reuşind să-şi
elibereze brațele de sub genunchii fetei. Trebuie să scap din rahatul âsta, î şi spuse
şi se fmpinse în palme, cu toată puterea, de parcă ar fi dorit să facă o flotare, dar
nu reuşi să se ridice. Simţi cum slăbânoaga o trăgea de păr tot mai tare, dă ndu-i
capul pe spate. Slobozi un strigăt de neputinţă. | se făcu tot mai rică şi şi | ncordă
cracii puternici. Nu ştia ce să mai facă şi strigă din nou.

! n clipa următoare, adolescenta o izbi cu faţa de ciment. Se auzi un soră şnet de
oase zdrobite, iar femeia dădu un țipat râguşit, facă ndu-i pe prietenii Getei să sară
i n sus de bucurie. Femeia î! auzi pe Bebe cum o! ndemna să lupte şi, disperată,
se strădui să se pună Î n genunchi, dar fetişcana i şiî ncleştă mă inile deasupra
capului şi, trăgă nd adă nc aer în piept, lansă un baros necruţător î n ceafa Laurei,
zbind-o cu faţa de ciment.

Din nou, se auzi scră şnetul oaselor - | nțelegă nd că nu se mai putea apăra, ȚĂ
joasa f ncepu să țipe ascuţit dar adolescenta nu se lăsa: continua s-o izbească în
ceafă, cu pumnii î mpreunaţi, zdrobindu-i faţa de ciment. Dora î şi adună puterile şi
se propti î n genunchi, săită ndu-şi curul musculos. Bucile mari i se desfăcură, iar
tanga i se | nfipsese f n despicătura curului, expună ndu-i vulva plină de floci. şi
săltă curul şi mai sus dar, ? n clipa aceea, puştoaica o izbi în ceafă din toate
puterile, năucind-o.

Genunchii femeii î ncepură să alunece i n lături. invitaţi î ncepură s-o aclame pe
fată, privind ? nebunii la flocii femeii, iţi precum două creste dintre coapsele ei
puternice, de-o parte şi de alta a slipului minuscul. În clipa aceea, adolescenta o
cuprinse pe Dora de gă t şi, zvă cnind | nainte, o i ntinse pe burtă că t era de lungă,
aşeză ndu-se pe bucile ei.

"E pusă, Geto! Hai, că e pusă! Fă-o, că nu-ţi mai scapa! * chiui Dinu

Stră nsă de gă t, femeia începu să se zvă rcolească. Gă fă ind grăbit, reuşi să-şi
salte. curul, proptindu-se fn genunchi, dar fetişcana o prinsese bine şi se lasă pe ea
cu toată greutatea, țintuind-o. Dora î ncă se chinuia să se ridice, se opintea în
genunchi, se proptea în mă ini, dar puştoaica o simțea cum, î ncet-i ncet, se sleia
sub ea. O stă nse de gă t şi mai tare; femeia icni, î nțepenind toată, după care
deodată strigă, şi se prăbuşi din nou pe burtă, sufă nd zgomotos.

"A mea eşti, fă. * îi şopti puştoaica în ureche, triumfător, simțind cum ȚĂ țoasa
răsuila sub ea, tot mai grăbit. | şi potrivi bucile musculoase pe curul mare al femeii,
fixă nd-o, şi se puse iar să-i strivească gă tul capturat între braţe.

! n cure se stă mmi o hârmalaie de nedescris. Bebe strigă la femeia lui să se
răsucească, dar fetişcana o prinsese fn asemenea hal i ncă t Dora nu putu să facă
altceva decă t să se i ncordeze din creştet pă nă În tălpi, străduindu-se să reziste.
Se apucă de brațele adolescentei, î ncercă nd să slabeasca stră nsoarea din jurul
gă tului, numai că puştoaica se Î ncordă şi mai tare, facă nd-o pe femeia | n toată
frea să izbească cimentul cu dosul picioarelor, disperată. Atunci, Geta trase adă nc
aer î n piept şi, deodată se răsuci pe spate, aducă nd-o pe femeia cea zdravână
deasupra ei şi făcă ndu-i pe invitaţi să vuiască.

Aveau şi de ce. Să nii mariai Laurei jucau ca pita, iar ea se crăcânase ată t de
mult, î ncă t i se vedeau Iabiie grase, acoperite de tufe dese de floci negri, de-o
parte şi de alta a bikinilor.

Profită nd de buimâceala femeii, felişcana f şi puse coapsele colac f n jurul
mijlocului acesteia şi se apucă s-o stră ngă cu putere, hotără tă s-o termine de tot.
Dora dadu un icnet gros, dar reuşi să facă podul, străduindu-se să scape din stră
nsoare. Nu trecură mai mult de că teva clipe, Î nsă, şi calcă iele prinseră a-i
aluneca, cu lentoare, pe placa de ciment. Femeia se î ncordă din nou, făcă nd tot
posibilul să se răsucească 7 ntre cracii musculoşi ai puştoaicei, dar Geta stră nse
coapsele cu toată puterea. Dora se î nroşi la față şi făcu buzele pungă, pufăind,
dar în scurtă vreme, stră nsoarea Getei o răzbi. Ță țoasa dadu un geamat gros şi î
ncepu să Î nghită î n sec, iar la vedera balelor care curgeau din gura femeii n
toată firea, prietenii fetişcanei Î ncepură să une, î ncurajă nd-o pe Geta tot mai
zgomotos.

"Stră nge-o! Stră nge-o pă nă-i ies ochii din cap! Ai dat-o gata, Geto! Ai dat-o
gata! * se bucură Rodi

Bebe se prinse că femeia lui nu mai ştia ce să facă şi strigă la ea:

"Desfă-i genunchii, Dora! Desf4-i genunchii că alfel, [ţi rupe oasele! "

Cu ultimele puteri, ȚĂ țoasa o apucă pe sl&bânoagă de genunchi şi se Î ncordă, i
ncercă nd să slăbească stră nsoarea care o ? mpiedica să răsule, dar Geta o
strivea din ce Î n ce mai tare Î ntre coapse, zdrobindui, totodata, beregata î n
braţe. Dora simţi câ se î nvă rte curtea cu ea şi rase o gură de aer, Î ncercă nd să
depărteze picioarele ce-i striveau imijocul, dar puştoaica zvă cni, aducă ndu-şi
coapsele mai sus şi prinză nd Î ntre ele coastele femeii. Dora sinţi cum stomaculi
se chirceşte de fiică şi î ncepu să azvă rie î ncoace şi fncolo din picioarele-i
puternice. Trecură că teva clipe, 1 auzi pe Dinu cum strigă a Deşelată, după care
fetişcana | ncepu să zvă cnească dintr-o parte în alta, gă tuind-o.

"Aoleo! ” dădu Dora un stigăt, î nspăimă ntat. Se agăţă de brațele care o stră
ngeau de gă t, dar Geta [şi i ncordă atunci picioarele, obligă nd-o pe Ță ţoasă s-o
apuce de genunchi. Trecură că teva clipe. Că nd şi că nd, femeia mai azvă rlea din
cracii puternici, | ncercă nd să se elibereze, dar pă nă la urmă se | nmuie şi | ncepu
să gă fă ie Î ntretăiat. Dinu strigă din nou la felişcană, iar aceasta prinse s-o
foarfece pe Dora cu coapsele, făcă nd-o să ridice Î n sus gambele desăcute.
Tâlpile î i zvă cneau, iar degetele de la picioare fi framă ntau aerul, într-un semn
de neputinţă. Brusc, Degelata zvă cni din tot trupul, strivind Î ntre craci coastele Ță
loasei. Laurei nu-i veni să creadă că e stră nsă cu ată ta putere şi câscă ochii, i
ngheță nd preț de că teva clipe. Nici măcar nu mai respira. Dădu un scă ncet. Geta
se î ncordă şi mai tare. Gemă nd, Ță țoasa începu să î nghită î n sec.

"Aoleo... mamă...

Şmecherii şi arzoaicele strigară unul la altul, dă ndu-şi seama că Ț țoasa nu mai
avea scăpare. Era speriată, ochii fi alergau nebuneşte dintr-o parte n alta şi nu
ştia de ce să se apuce mai Întâi: de coapsele care îi fră ngeau oasele, sau de
braţele care o gă tuiau. Femeia în toată firea realiză că puştoaica o dovedea şi o
cuprinse groaza, ştind bine că nu trebuia să se aştepte la milă

"Aoleo... marmică... *

Prietenii fetei izbucniră | n chiote, iar Dora, câ tera de puternică, î ncepu să se
bată haotic i