Fantezii Erotice

Cararea spre padure parea ca nu se mai sfarseste. Dorinta de a ajunge sa
absoarba fosnetul intunecat al frunzelor ratacite a facut sa dispara tot ce o
inconjoara. Pasii siguri, desenati de talpile goale, striveau prundul si privirea ii era
tintuita spre cerul nopti.

Despicand aerul cu trupul fierbinte si plin de nelinisti era constienta ca numai
prezenta padurii ii va aduce raspunsurile.

A pasit în ea. Tumuitui fiorilor din trup s-a scurs in cararea acoperita de funze
moarte.

Ochii albastri au capatat consistenta unei furtuni si mainile rataceau tacute peste
scorburile ce isi deschideau gurile infometate de valul de temeri

Contura fiecare umbra, in mersul ei acum linisti. Zvarcolirea a ramas undeva în
spate, neavand curajul sa patrunda taina ratacirilor ei

S-a oprit pe marginea rapei, unde de atatea ori poposise in trecut. Nimic din ce
era acolo nu ii era necunoscut. Pietrele colturoase ce formau un zid abstract se
incumentau acum sa-i priveasca chipul. Muschii ce invaluiau cioturile de lemn se
intindeau lenesi sa ii atinga degetele tremurande si pline de dorul acela patrunzator
ai cautarii

S-a asezat pe marginea rapei si a privit apa involburata ce îsi croia drum printre
stancile batrane.

Si-a dat seama ca nici unul din elementele astea nu ii definesc punctul terminus.
Si-a imaginat si a sperat ca va gasi ceva nou, ceva care sa o faca sa se desprinda
din noapiea grea.

Cauta, iscodind pamantul si cerul, elementul esenta care sa o indeparteze de
ipostaza femeii de noapte.

Tipatul unei jivine a impins-o sa priveasca spre cer. Si-a gasit acolo, sus, trupul
conturat intre stele. A inteles alegerea ei
A inteles ca mereu partea aceasta din ea nu o sa fie palpabila. Nici pentru EL
macar.

Nu pentru ca nu i-ar fi aratat-o sau pentru ca o tinea inlantuita. Ci pentru ca e
partea care o face sa fe altfel

In fata ochilor se succed acum imaginile oamenilor. Atitudinea ei joviala si plina de
viata fata de ei

Si-a dat seama catii este de usor sa imbratiseze bunavointa si caldura. Fac parte
din ea. Din lumina ei. Din felul ei de a respira si a impartasi. Asta vad toti. De asta
se bucura toti

Dar noaptea?

Peste femeia noptii niciodata nu se va rasfrange intelegerea.

Peste femeia nopli linistea nu va poposi

Peste femeia noptii vor trece la nesfarsit singuratatie cuvintelor altora tara ca ale
si cuvinte sa fie ascultate.

Dece?

Nimeni nu are puterea sa iubeasca o femeie a noptii pentru ca asta ar insemna sa
isi iubeasca proprie tenebre.

Ea e alfa